Putin vrea o cooperare globală contra terorismului

Rusia vrea să lupte contra terorismului împreună cu restul lumii, a declarat președintele Vladimir Putin într-un interviu publicat luni, în timp ce a acuzat din nou Occidentul de exacerbarea crizelor internaționale care au contribuit la această amenințare, notează agenția Reuters. „Ne confruntam cu amenințări comune, iar noi încă mai dorim ca toate țările, din Europa și întreaga lume, să-și unească eforturile de a combate aceste amenințări, și încă ne luptăm pentru acest lucru”, a afirmat el într-un amplu interviu acordat ziarului german Bild. „Mă refer nu numai la terorism, ci și la crimă, traficul de persoane, protecția mediului, precum și la multe alte provocări comune”, a spus el. „Dar asta nu înseamnă că noi ar trebui să fim de acord cu tot ceea ce alții decid cu privire la aceste sau la alte probleme”, a insistat el. Forțele aeriene ruse atacă ținte din Siria și Moscova afirmă că vizează să submineze Statul Islamic, căruia i s-au alăturat mii de cetățeni ruși și care acum reprezintă o amenințare serioasă pentru securitatea ei națională. Gruparea și-a asumat responsabilitatea pentru prăbușirea unui avion de pasageri rusesc în Egipt în luna octombrie, ce a făcut 224 de morți. Dar Rusia nu s-a alăturat coaliției conduse de SUA ce efectuează lovituri aeriene asupra Statului Islamic în Siria și Irak, iar Washingtonul și aliații săi afirmă că loviturile Moscovei sunt menite doar să-l ajute pe președintele sirian Bashar al-Assad să rămână la putere, amintește Reuters. Putin a declarat că intervențiile militare occidentale anterioare în Irak și Libia au contribuit la creșterea terorismului în aceste țări și în altă parte, reiterând ceea ce a spus la Adunarea Generala a Națiunilor Unite în septembrie. El a criticat extinderea NATO spre granițele Rusiei după dispariția URSS în 1991 și instalarea unui scut antirachetă de către Statele Unite, acuzând expansiunea Occidentului după Războiul Rece de exacerbare a crizelor internaționale. Putin a calificat în mod repetat răsturnarea fostului președinte al Ucrainei Viktor Ianukovici în 2014 după luni de proteste proeuropene drept „o lovitură de stat” și a acuzat Occidentul că a inspirat-o și a contribuit la ea. În februarie anul trecut, Franța, Germania, Rusia și Ucraina au convenit asupra unui set de acorduri de pace, cunoscute sub numele de acordurile de la Minsk, care au ajutat la oprirea războiului dintre separatiștii pro-Moscova și trupele guvernamentale în sud-estul Ucrainei. Dar o clauză-cheie a acordului de pace, ce prevede o nouă constituție ucraineană care consacră autonomia regiunilor rebele, rămâne neîmplinită, a spus Putin. „Toată lumea spune ca acordurile de la Minsk trebuie implementate și apoi problema sancțiunilor poate fi reconsiderată”, a declarat Putin ziarului Bild, referindu-se la sancțiunile occidentale impuse Rusiei. „Acest lucru începe să semene cu teatrul absurdului pentru că tot ceea ce este esențial și trebuie făcut în ceea ce privește punerea în aplicare a acordurilor Minsk este responsabilitatea autorităților actuale de la Kiev”, a notat el. Putin a atras atenția asupra unei clauze în acordul de pace care cerea ca Ucraina să introducă reforma constituțională până la sfârșitul anului trecut, calificând aceasta „principala, problemă-cheie în procesul de soluționare”. Liderii Franței și Germaniei „ar trebui să examineze aceste aspecte mai bine”, a adăugat el, mai notează Reuters.