Buna colaborare pacient-medic, un pas important in managementul astmului bronsic

Sub coordonarea prof. dr. Monica Pop, simpozionul a reunit atât medici pneumologi, cât și medici din alte specialități implicate înmanagementul bolilor pulmonare, cu scopul bine definit de a susține educația medicală specializată. 

Devine tot mai necesară colaborarea între specialiștii a căror expertiză medicală vizează tratarea afecțiunilor pulmonare. Din fericire, tot mai mulți specialiști înteleg acest lucru și sunt deschiși unei astfel de abordări. Drept dovadă, cea de-a doua ediție a simpozionului Pneumo Road Show Cluj a adus laolaltă nu doar medici pneumologi, dar și interniști, cardiologi și medici de familie. Toți aceștia salută inițiativa noastră și o văd drept o oportunitate de a afla noi informații privind subiectele ce prezintă un real interes în bunul management al bolilor pulmonare.”

Unul dintre subiectele de actualitate abordat în cadrul evenimentului a fost astmul bronșic, o boală inflamatorie a căilor respiratorii de care suferă aproape 300 de milioane de persoane, potrivit Inițiativei Globale pentru Astm (Global Initiative for Asthma – GINA).

Pentru că nu este curabil, astmul poate fi ținut sub control prin diagnostic precoce, tratament adecvat și educația pacientului, iar calitatea vieții persoanei afectate se menține la un nivel optim. 

Organizația Mondială a Sănătății trage însă un semnal de alarmă privind necesitatea luării unor măsuri urgente, precum disponibilitatea medicamentelor la prețuri accesibile, în special în țările cu un venit mediu scăzut, unde decesele cauzate de astm sunt mai frecvente. În caz contrar, numărul persoanelor care își pierd viața din cauza astmului ar putea crește în următorii zece ani.

Cauzele astmului

Astmul este cauzat de inflamarea căilor respiratorii și se manifestă sub forma unor crize cu respirație șuierătoare și dificilă,însoțite de tuse și senzație de apăsare sau durere în piept. În timpul crizelor de astm, bronhiile se îngustează și fac dificilă trecerea aerului în plămâni.

Severitatea simptomelor poate varia de la o persoană la alta, crizele de astm se pot manifesta de câteva ori pe zi sau săptămână, iar în cazul unora se pot înrăutății în timpul nopții sau a activităților fizice.

Expunerea la anumite substanțe sau particule care pot provoca reacții alergice sau pot duce la iritarea căilor respiratorii sunt principalii factori de risc pentru astm, completate fiind și de predispoziția genetică a persoanei afectate. Alergenii cei mai frecvenți sunt: praful, părul de animale, polenul, mucegaiul, fumul de țigară, subtanțele iritante din mediul de lucru, poluarea.

Managementul astmului conform ghidului GINA

Potrivit programului Inițiativei Globale pentru Astm (Global Initiative for Asthma – GINA), scopul pe termen lung al unui management corect al astmului trebuie să urmărească un bun control al simptomelor, să reducă viitoarele riscuri ale posibilelor acutizări și să elimine efectele adverse ale tratamentului. 

În acest scop, este foarte importantă existența unei colaborări între persoana astmatică și medic. Pacienții trebuie să înțeleagă informațiile furnizate de medic, iar aceștia, la rândul lor, trebuie să ia în considerare educarea lor în acest scop. Prin însușirea cunoștințelor, încrederii și abilităților necesare, persoanele cu astm capătă un rol major în bunul management al afecțiunii. 

Această educație este relevantă pentru toate persoanele cu astm, indiferent de vârstă, însă trainingul oferit ține de fiecare persoană în parte și de abilitatea și disponibilitatea ei de a-și asuma responsabilitatea. În cazul copiilor, această responsabilitate revine părinților. În urma trainingului, astmaticii ar trebui să știe cum să își monitorizeze simptomele, să recunoască și să facă față agravării simptomelor și să se prezinte la un control periodic. Utilizarea unui inhalator ar trebui precedată de o demonstrație a medicului, iar verificarea și corectarea tehnicii de utilizare durează doar 2-3 minute și duce la o îmbunătățire semnificativă a controlului astmului.

Tratamentul joacă un rol major în ameliorarea simptomelor și, totodată, în buna desfășurare a activităților zilnice. Tipul de tratament variază în funcție de severitatea astmului și constă în medicație de scurtă durată, cu scopul îmbunătățirii stării generale a astmaticului prin reducerea simptomelor, sau o medicație de lungă durată, cu administrare zilnică, pentru a controla inflamația și a preveni exacerbarea simptomelor.

Pe lângă medicația adecvată, astmul poate fi controlat și prin evitarea stimulilor care inflamează căile respiratorii. De aceea, este foarte important ca pacienții să beneficieze de suportul medical necesar, astfel încât aceștia să cunoască factorii declanșatori și modul de a-i evita. 

Controlul periodic este esențial atât pentru menținerea sub control a simptomelor, factorilor de risc și exacerbările, cât și pentru evaluarea reacțiilor la tratament. Frecvența vizitelor este decisă în funcție de nivelul inițial de control, receptivitatea la tratament și implicarea pacientului în managementul independent. Primul control ar trebui făcut între o luna și trei luni de la începerea tratamentului, urmând ca apoi să se repete o dată la 3-12 luni. În cazul unei exacerbări, un control în termen de o săptămână ar trebui realizat. 

Reducerea tratamentului se va face numai după o perioada de trei luni de menținere a astmului sub control, însă depinde de la caz la caz, în funcție de tratamentul curent și factorii de risc. Trebuie ținut cont și de momentul adecvat, nu se reduce tratamentul în cazul călătoriei, sarcinii și existenței unei infecții respiratorii.

Proiectul Pneumo Road Show a fost demarat în anul 2014, desfășurându-se prin organizarea unor conferințe tematice în mai multe orașe din țară. În 2015, Pneumo Road Show acontinuat prin realizarea unor conferințe științifice interdisciplinare în unele dintre cele mai importante3 centre universitare din țară.