24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Principala noutate adusă de proiectul de norme metodologice de aplicare a Legii privind achizițiile publice, elaborate de Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), constă în utilizarea mijloacelor electronice pentru toate procedurile ca regulă, nu ca excepție, a declarat președintele ANAP, Roxana Mînzatu, într-o întâlnire cu presa. „Principala noutate pe care o propunem actorilor din piață este utilizarea mijloacelor electronice. Există și o obligativitate la nivelul UE de trecere la utilizarea mijloacelor electronice integral până în 2018, gradual. Pe principiul încurajării transparenței în achiziții publice, am propus ca toate procedurile să se realizeze, ca regulă, nu ca excepție, prin mijloace electronice. Și pe legislația actuală au existat ținte pe care autoritățile contractante trebuiau sa le atingă, dar există și acum autorități contractante care nu realizează proceduri electronice deloc”, susține președintele ANAP.
ANAP a publicat normele de aplicare înainte de aprobarea Legii achizițiilor publice, pentru a avea suficient timp pentru dezbaterea acestora cu toți factorii implicați. „Am publicat proiectul de norme vineri. Ne-am propus minimum patru întâlniri de consultare pe acest proiect în ianuarie — februarie. Ne-am propus pe 27 ianuarie sa discutăm în principal cu autoritățile contractante, apoi pe 28 cu zona de afaceri, o întâlnire pe 3 februarie cu societatea civilă, iar a patra cu autoritățile de control pe zona achizițiilor publice, cum ar fi Curtea de Conturi, Autoritatea de Audit, Consiliul Concurentei”, a mai spus Mînzatu. Potrivit unui document al ANAP, normele menționate conțin și o nouă abordare ce trebuie urmată de autoritățile contractante în procesul de evaluare a ofertelor. Mai exact, este vorba despre defalcarea acestui proces pe faze ce se finalizează cu rezultate intermediare ce sunt comunicate ofertanților. Conform instituției, fazele de evaluare încep cu analiza documentului european nou introdus, DUAE, continuă cu analiza ofertelor tehnice, a celor financiare, cu aplicarea criteriului de atribuire, iar documentele ce probează îndeplinirea cerințelor de calificare vor fi solicitate numai ofertantului clasat pe primul loc. O altă noutate introdusă de normele metodologice este procedura simplificată. Aceasta se inițiază prin publicarea în SEAP a unui anunț de participare simplificat, însoțit de documentația de atribuire aferentă. În plus, normele evidențiază faptul că nu mai există o regulă rigidă cu privire la ce înseamnă preț neobișnuit de scăzut. Astfel, nu mai există un procent sub care prețul oferit este considerat prea scăzut (de exemplu 60% sau 80%), ci comisia de evaluare trebuie să identifice elementele de preț ce diferă cu mult raportat la prețurile pieței (utilizându-se ca referențiale buletine statistice, indici bursieri și altele asemenea), și să solicitate explicații punctuale ofertanților. Normele conțin și explicitarea criteriilor de atribuire ‘calitate — preț’ și ‘costul cel mai scăzut’, care au fost introduse ca elemente de noutate prin legea achizițiilor publice. Astfel, aplicarea criteriului de atribuire ‘calitate — preț’ este obligatorie în cazul contractelor pentru prestații intelectuale (consultanță/asistență tehnică, elaborare studii, proiectare, supervizare etc.), iar stabilirea ofertei câștigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare unde ponderea alocată factorului preț nu poate fi mai mare de 40%. În cazul în care criteriul de atribuire utilizat este ‘costul cel mai scăzut’, acesta se calculează în funcție de ciclul de viață al ‘obiectului contractului’. Pe de altă parte, noua legislație introduce și conceptul de ‘strategie de contractare’. ‘Este subliniată, în special, necesitatea de a documenta temeinic deciziile referitoare la alegerea modalităților prin care vor fi realizate achizițiile publice. (…) Cu cât efortul va fi mai mare în faza de pregătire, cu atât va crește rata de succes a achiziție’, menționează ANAP. Alte noutăți aduse de normele de aplicare a Legii privind achizițiile publice constau în detalierea regulilor de calcul a valorii estimate a achiziției, a modalităților de consultare a pieței, a aspectelor legate de documentația de atribuire (fișa de date și documentele suport), dar și evaluarea ex — ante a documentației de atribuire.
