24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Gerul din ultima perioadă nu a produs „efecte iremediabile” culturilor de grâu și rapiță însămânțate în toamna anului trecut, deoarece au fost protejate de un strat consistent de zăpadă, în partea de sud a țării, apreciază secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Daniel Botănoiu. „Pe partea de sud a țării, culturile însămânțate în toamnă sunt în regulă, pentru că avem până la 35-40 de centimetri de zăpadă. Sunt zone în care a fost viscolită zăpada, dar, atâta timp cât covorul este așezat, temperaturile scăzute nu produc efecte despre care să putem spune că sunt iremediabile. În zonele celelalte, până la curbura Carpaților, sigur, au fost anumite probleme. Vorbim despre cele din partea Transilvaniei, pe partea de centru și nord-vest, pentru că stratul de zăpadă a fost mai mic, iar trei zile consecutive cu ger de minus 20 de grade Celsius în mod sigur afectează plantele. Însă, trebuie ținut cont că zonele din centrul țării sunt cultivate mai mult cu cartofi, sfeclă și porumb și mai puțin cu rapiță sau grâu. Deci, nu sunt suprafețe însemnate. Grosul producției este orientat pe partea de sud și sud-est”, a declarat, pentru AGERPRES, Daniel Botănoiu. Potrivit sursei citate, suprafețele cultivate cu rapiță se află în general în zonele unde există posibilitatea irigării culturii și cu capacități de producție, respectiv în partea de sud, iar cele din zona Transilvaniei nu sunt „atât de însemnate”. „Grâul arată bine, rapița depășise o anumită fază de dezvoltare, iar temperaturile scăzute sunt și ele benefice pentru boli și dăunătorii de câmp, pentru că le mai distruge. Avem și plusuri, dar și minusuri”, a afirmat Botănoiu. Oficialul MADR a precizat că, deocamdată, nu pot fi făcute evaluări ale pagubelor înregistrate din cauza gerului, însă, după ce se va încălzi vremea, se vor putea vedea efectele produse asupra plantelor. „Ca să poți avea o evaluare exactă, trebuie să aștepți să se încălzească, să vezi cum este planta, dacă este iremediabil pierdută. Așa se fac evaluările, acum nu poți să îți dai seama. După ce dispare acest val de frig și vine căldura, putem vedea cât este sau nu de turgescență (umflarea celulei vegetale din cauza apei care a pătruns în interiorul ei — n. r.), dacă s-a dus în cap, poți face automat o evaluare să vezi cât s-a pierdut. Din cauza secetei, în partea de sud, plantele au răsărit mai greu, însă, peste Carpați, au răsărit mai bine, au fost condiții de umiditate mai bună, mai ales în zonele unde au fost tehnologiile făcute”, a explicat reprezentantul MADR. Pe de altă parte, Botănoiu consideră că este „îmbucurător” faptul că pe partea de sud a țării și în zona Banatului regimul hidric este normal, singura îngrijorare fiind legată de creșterea bruscă a temperaturilor care ar putea sufoca plantele. Prognozele agrometeorologice emise de ANM arată în momentul de față că 2016 că va fi un an relativ normal din punct de vedere agricol. „Sper să nu vină temperaturi bruște, superioare, de la minus 20 de grade să trecem la 10 grade Celsius și să continue așa, pentru că apar băltirile și sufocarea plantelor. Aceste variații de temperatură nu sunt bune pentru plante. Practic, și omul suferă din cauza acestor variații. Prognozele agrometeorologice arată că vremea va fi bună pe perioade scurte, însă, pentru o perioadă mai lungă, se anunță ceva mai multe precipitații începând cu jumătatea lunii februarie și în martie. În general vom fi într-un an relativ normal”, a adăugat oficialul MADR. În toamna anului 2015, au fost însămânțate cu grâu 1,993 milioane hectare (ha), cu secară — 8.569 ha, triticale — 83.867 ha, orz de toamnă — 292.146 ha, orzoaică de toamnă — 77.788 ha și rapiță — 471.396 ha. În opinia secretarului de stat în MADR, suprafețele însămânțate în toamnă sunt în media ultimilor ani, cu o ușoară scădere la grâu și o ușoară creștere la rapiță. „Există o scădere ușoară la grâu, în jur de 100.000 de hectare, și o ușoară creștere la rapiță din punct de vedere al însămânțărilor față de anul trecut. Datorită secetei din toamnă, nu au fost condiții excelente pentru semănat plus recoltatul târziu la porumb. Suntem în marja celor două milioane de hectare cu grâu, exact ceea ce ne trebuie, iar la orz în jur de 300.000 de hectare. În toamnă s-au însămânțat și furaje și culturi medicinale, dar cele principale sunt cele menționate”, a adăugat Botănoiu. Potrivit prognozei agrometeo emisă de ANM pentru această săptămână, rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm în cultura grâului de toamnă prezintă valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în cea mai mare parte a teritoriului agricol, cu excepția unor suprafețe agricole din nordul și vestul Moldovei, unde, izolat, se vor înregistra deficite moderate de umiditate în sol.
Vremea deosebit de rece la începutul perioadei va intra într-un proces de încălzire treptată, în aproape toată țara, temperatura medie diurnă a aerului situându-se între—16 și—1 grad Celsius în primele zile, abaterile termice negative fiind de 1…9 grade Celsius și—7…3 grade Celsius în restul intervalului, respectiv în limite apropiate de mediile climatologice la nivelul întregului teritoriu agricol.
„Se întrevăd precipitații predominant sub formă de ninsoare, dar și mixte (ploaie, lapoviță și ninsoare), reduse cantitativ, însoțite de intensificări de scurtă durată ale vântului, în majoritatea zonelor de cultură. Local, în zonele joase, vor fi condiții de producere a ceții, asociată cu depunere de chiciură”, arată prognoza ANM.
