Vârsta persoanelor diagnosticate cu diabet a scăzut, în ultima perioadă, iar cei mai mulți care își descoperă această afecțiune sunt intelectuali, cei care lucrează într-un mediu mai stresant, a declarat joi pentru AGERPRES dr. Nicolae Diaconu, de la Spitalul Militar Central. „Am observat în ultima perioadă o creștere a incidenței diabetului zaharat la adulți. La nivel internațional se spune că incidența acestuia a crescut cu 7 — 10%, dar, în ultimul timp, cel puțin la nivelul adresabilității secției noastre, cazurile mi se par din ce în ce mai frecvente. A coborât vârsta celor care fac diabet către persoane de 25 — 30 de ani și chiar de 20 de ani. Majoritatea sunt intelectuali, cei care lucrează într-un mediu mai stresant, cu o alimentație dezechilibrată, mese neregulate, un stil de viață mai dezorganizat”, a afirmat Diaconu, specialist în Endocrinologie. El a spus că a observat o creștere a numărului de cazuri de diabet și la persoane din mediul rural despre care se presupune că se hrănesc mai sănătos decât cele din mediul urban. Referindu-se la copii, Nicolae Diaconu a explicat că cei care mănâncă dulciuri pe viitor vor dezvolta obezitate și, ulterior, diabet zaharat. „Copiii care mănâncă dulce foarte mult dezvoltă insulinismul. Crește glicemia brusc și atunci forțează stimularea de insulină. Din această cauză unii devin plinuți, chiar obezi. În timp, o insulină cu un nivel crescut duce la instalarea diabetului zaharat insulino-dependent”, a explicat medicul. Potrivit acestuia, diabetul afectează tot ce înseamnă nervi și vase de sânge. Astfel, unele persoane sunt afectate cerebral, altele cardiac sau renal. „Cauzele care pot determina apariția diabetului sunt multiple, din care cele mai importante sunt: sedentarismul, obezitatea și stresul asociat. Multă vreme diabetul evoluează fără simptome, acesta putând fi descoperit întâmplător, cu ocazia unor analize uzuale, făcute cu ocazia diverselor controale medicale sau când apar manifestările clinice prin simptomele clasice: astenie, senzația de uscăciune a gurii, sete intensă, polifagie, halenă acetonică. Ultimele două sunt semne clinice mai tardive care apar în această patologie. Diabetul zaharat, din păcate, este o boală mută. Legat de alimentație, activitatea fizică trebuie raportată și la consumul de alimente. Unul dintre principii este corelarea activității fizice cu aportul alimentar pentru că, dacă ai o muncă de birou și nu faci mișcare fizică, atunci trebuie să reduci și aportul alimentar zilnic. Este recomandat ca pentru un stil de viață sănătos să aloci cel puțin 30 de minute de activitate fizică, de trei ori pe zi, care poate să fie: gimnastică, mers pe jos, înot, ciclism, alergat”, a recomandat Diaconu. Medicul consideră că la o modificare a glicemiei peste valoarea de 100-110 mg/dL trebuie luată în calcul o tulburare a metabolismului glucidic.