A laboratory technician examines blood samples for HIV/AIDS in a public hospital in Valparaiso city, about 75 miles (120 km) northwest of Santiago, November 14, 2008. REUTERS/Eliseo Fernandez

Screeningul reprezintă un instrument de bază în depistarea cancerului în stadii incipiente

Screeningul reprezintă un instrument de bază în depistarea cancerului în stadii incipiente și, coroborat cu progresele în oncologie, poate conduce la creșterea ratei de supraviețuire a pacienților, precum și a calității vieții acestora. Președintele Societății Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, a afirmat, joi, la dezbaterea „Pacient informat și responsabil: Noi putem … să ne implicăm. Eu pot … să mă informez”, că românii nu sunt obișnuiți meargă periodic la medic și să facă investigații care ar putea să ducă la descoperirea precoce a diverselor forme de cancer. „Cred că la ceea ce ne dorim să ajungem este un comportament preventiv general care nu se referă exclusiv la o anumită zi, la o anumită perioadă. În România nu suntem obișnuiți să facem ceea ce se numește medicina omului sănătos, adică să ne ducem periodic la medic, să facem investigații care ar putea să ducă la descoperirea precoce a diverselor forme de cancer. Cred că acesta este lucrul unde avem mult de lucrat. Nu cred că dacă nu putem să îmbunătățim zona aceasta de detecție precoce o să putem să rezolvăm problema sau să îmbunătățim substanțial problema morbidității și mortalității prin cancer, decât dacă oamenii învață să se ducă la medic și să investigheze la timp”, a explicat Rafila. La rândul său, dr. Dana-Lucia Stănculeanu, medic primar oncologie la Institutul „Prof. Dr. Al. Trestioreanu” din Capitală, a susținut că, în opinia românilor, cancerul este egal cu moartea, lucru care ar trebui depășit. „Cancerul în accepțiunea tuturor înseamnă ceva egal cu moartea și asta este accepțiunea poporului român, care trebuie depășită. Cred foarte mult în puterea de educație ca să putem să ne gândim la prevenție și la screening. Cu părere de rău, constat că educație se face ocazional. Educația ar trebui făcută din școala primară. Dacă nu începem de aici de la nivel de educație, discutăm de eșecuri”, a arătat Stănculeanu. Președintele executiv al Societății Naționale de Oncologie Medicală din România, dr. Alexandru Grigorescu, a adăugat că nu toate tipurile de cancer pot fi depistate precoce. „Nu toate cancerele pot fi depistate precoce, pentru că nu avem markeri care să ne determine să punem un diagnostic precoce. Trebuie să lucrăm cu specialiștii, cu asociațiile de pacienți, să stabilim un organism care să se ocupe de acest lucru. Nu știu cine coordonează acum lupta împotriva cancerului, să adune specialiștii și formațiunile guvernamentale și nonguvernamentale să lucreze împreună”, a punctat medicul. Cancerul de sân și cancerul pulmonar sunt cele mai răspândite forme ale maladiei în populația din România, indică un studiu Onco Monitor din 2014. Același studiu a arătat că un oncolog consultă pe lună, în medie, 40 de paciente cu cancer de sân și 20 de pacienți cu cancer pulmonar. Aceste tipuri de cancer sunt și cele responsabile pentru cele mai multe decese cauzate de această afecțiune. În România, 17% din totalul deceselor survenite în urma cancerului înregistrate în rândul femeilor sunt cauzate de cancerul mamar, iar în ceea ce privește populația masculină un procent considerabil este cauzat de cancerul bronho-pulmonar, respectiv 27,3%. Peste 70% dintre cancerele pulmonare sunt diagnosticate în stadii avansate, în timp ce 20% dintre cancerele mamare sunt depistate în stadiile II sau III. Aceeași situație este și în cazul cancerelor de ovar, doar 15% dintre acestea fiind diagnosticate în faze incipiente. Un diagnostic precoce poate fi determinant în lupta împotriva cancerului din punct de vedere al impactului pe care boala îl are asupra pacienților, cât și la nivel social. Pe 4 februarie se marchează Ziua mondială de luptă împotriva cancerului.