Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, Hans Klemm, consideră că lumea actuală se confruntă cu ameninţări din toate direcţiile, menţionând că la Est există o Rusie „revanşardă”, care destabilizează securitatea europeană, transmite corespondentul MEDIAFAX. Hans Klemm a declarat, vineri, la Cluj-Napoca, la o dezbatere organizată la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB), că Rusia a devenit extrem de inovatoare în privinţa utilizării unor tipuri de război tipice pentru secolul al XXI-lea.“Trăim vremuri nesigure şi periculoase. Pericolele cu care ne confruntăm în prezent sunt mult mai complexe decât au fost în orice altă perioadă a istoriei recente. În lumea actuală, ne confruntăm cu ameninţări din toate direcţiile. La est, avem de-a face cu o Rusie revanşardă, care destabilizează securitatea europeană. Rusia a devenit extrem de inovatoare în privinţa utilizării unor tipuri de război tipice pentru secolul al XXI-lea, inclusiv războiul informaţional, cibernetic şi hibrid”, a declarat Klemm.Potrivit acestuia, în conformitate cu doctrina militară a Federaţiei Ruse, elaborată în 2014, Kremlinul evidenţiază NATO drept “principalul pericol militar extern”, susţinând că amplasarea şi dislocarea sistemelor de apărare împotriva rachetelor strategice, cum este cazul celui de la Deveselu, ar submina stabilitatea globală.“Această afirmaţie este culmea duplicităţii. Ei ştiu, fără îndoială, că etapa a doua a Abordării Europene Adaptive în Etape, care va deveni operaţională în luna mai la baza de la Deveselu, nu constituie o ameninţare la adresa capacităţii lor de descurajare nucleară. Cu toate acestea, prin declararea acestui sistem drept o ameninţare strategică, Federaţia Rusă preferă să ignore legile fizicii şi dovezile evidente referitoare la superioritatea numerică şi capacităţile tehnologice”, a menţionat diplomatul american.Acesta a dat asigurări că SUA sunt ferm angajate să respecte Articolul 5 al Tratatului NATO, prin care se consideră că un atac împotriva unui stat membru este un atac împotriva tuturor statelor membre.“Acest fapt ar trebui să fie suficient pentru a descuraja Rusia să întreprindă acţiuni militare împotriva unui stat membru al NATO. Oricât de mult şi-ar întări forţele armate ale Rusiei propriile capacităţi, ele nu pot egala capacităţile militare ale SUA şi aliaţilor său din NATO. SUA înţeleg nevoia de a întări prezenţa în statele din flancul estic, pentru a furniza un grad sporit de reasigurare a aliaţilor, pentru a descuraja Rusia de la orice gând că ar putea cuceri uşor orice teritoriu NATO şi pentru a-i apăra pe aliaţi în cazul scenariului celui mai puţin fericit”, a mai spus Klemm.Ambasadorul a mai arătat că SUA vor continua să aducă echipament militar pe continentul european, vor întreprinde îmbunătăţiri ale infrastructurii sale militare şi vor sprijini întărirea capacităţilor militare ale aliaţilor din cadrul NATO.“România ar trebui felicitată pentru că îşi îndeplineşte angajamentul asumat la Summit-ul NATO din Ţara Galilor în privinţa creşterii bugetului apărării. În acest an, Parlamentul a alocat 1,7% din PIB pentru apărare şi se îndreaptă spre obiectivul propus, de 2% din PIB, în 2017. Acesta este un prim pas foarte bun şi sper că este un exemplu pe care toţi membrii NATO îl vor urma”, a mai spus Hans Klemm.Diplomatul american a precizat că, în afară de ameninţările Rusiei, există ameninţări şi în sud, în special sub forma terorismului extremist islamic, dar şi ameninţări care vin dinspre Europa, cum ar fi ascensiunea ideologiilor extremiste, Brexit-ul, criza financiară din Grecia, precum şi presiunea din zona Schengen şi UE ca urmare a sosirii în Europa a sute de mii de refugiaţi.Ambasadorul american a participat, vineri, la dezbaterea organizată de Grupul de Reflecţie “Citadel” la Facultatea de Studii Europene a UBB cu tema „Ameninţări de securitate actuale în spaţiul euro-atlantic”, alături de fostul ministru de Externe al României, Bogdan Aurescu La dezbatere au mai asistat ambasadorul României în Germania, Emil Hurezeanu, şi fostul negociator-şef al României cu UE, Vasile Puşcaş.