2.4 milioane de persoane din toată lumea sunt diagnosticate anual cu epilepsie

2.4 milioane de persoane din toată lumea sunt diagnosticate anual cu epilepsie, potrivit unui Raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Același Raport arată că în țările dezvoltate anual sunt 30-50 de cazuri noi diagnosticate cu epilepsie la 100.000 de locuitori, iar în țările cu venituri medii și mici, aceste cifre ar fi duble.

Epilepsia activă (adică convulsii continue sau care necesită tratament) numără între 4-10 persoane la 1000 de persoane. Unele studii efectuate în țările cu venituri mici și medii au arătat că procentul este mult mai mare, respectiv între 7 și 14 la 1000 de persoane.

O convulsie nu înseamnă epilepsie, deoarece până la 10% din oameni din întreaga lume au un atac de apoplexie în timpul vieții lor, se precizează în același Raport OMS. Epilepsia este definită ca având 2 sau mai multe crize convulsive neprovocate.

Caracteristicile convulsiilor pot varia în funcție de locul în care la nivelul creierului au loc perturbările cât și cât de departe se răspândesc acestea. Astfel, apar simptome temporare, cum ar fi pierderea cunoștienței, tulburări de circulație, senzațiile dispar – inclusiv vederea, auzul și gustul-.  De asemenea pot fi afectate starea de spirit sau alte funcții cognitive.

Persoanele cu crize tind să aibă mai multe probleme fizice (cum ar fi fracturi, contuzii și leziuni legate de convulsii), precum și rate mai mari ale prezenței afecțiunilor psihologice, inclusiv anxietatea și depresia. În mod similar, riscul de deces prematur la persoanele cu epilepsie este de până la 3 ori mai mare decât la populația generală, cu cele mai mari rate găsite, potrivit Raportului OMS, în țările cu venituri mici și medii și rurale comparativ cu zonele urbane. O mare parte din cauzele de deces legate de epilepsie în țările cu venituri mici și medii pot fi parțial prevenite – cum ar fi căderi, înec, arsuri sau convulsii prelungite.

Cel mai comun tip de epilepsie – care afectează 6 din 10 de persoane cu această tulburare- se numește epilepsie idiopatică și nu are nicio cauză identificabilă.

Epilepsia cu o cauză cunoscută este numită epilepsie secundară sau epilepsie simptomatică. În acest caz,  epilepsia secundară (sau simptomatică) poate fi determinată de: leziuni ale creierului din cauza rănilor prenatale sau perinatale (de exemplu, o pierdere de oxigen sau de traumatisme în timpul nașterii, greutate mică la naștere), anomalii congenitale sau boli genetice cu malformații cerebrale asociate,un traumatism sever la cap, un accident vascular cerebral care limitează cantitatea de oxigen către creier, o infecție a creierului (cum ar fi meningita, encefalita,neurocisticercoza), anumite sindroame genetice sau o tumoare pe creier, potrivit aceluiași Raport OMS.  (www.sanatateatv.ro)