Detoxifiere cu dieta macrobiotică

Dieta macrobiotică – cu rol de detoxifiere – are origini nipone și a suferit numeroase transformări în decursul timpului, însă principiile pe care se bazează sunt aportul scăzut de grăsimi și cel crescut de fibre alimentare, afirmă nutriționistul Lygia Alexandrescu.

„La o primă vedere ar putea fi asimilată cu o dietă vegetariană, care include o mare cantitate de legume și cereale integrale. Tot parte integrantă din această dietă sunt produsele din soia, deoarece conțin o mare cantitate de substanțe fitoestrogene, care au o importanță deosebită pentru sănătate”, spune nutriționistul. Potrivit acesteia, dieta macrobiotică poate fi adaptată în funcție de climat, anotimp, vârsta și sexul persoanei care o urmează, precum și de particularitățile legate de sănătatea acesteia. „Deoarece această dietă susține consumul de alimente sărace în grăsimi și bogate în fibre, este considerată ca o dietă recomandată persoanelor care postesc, dar și pacienților diagnosticați cu boli cronice sau cancer. Explicația ar fi că alimentele componente ale acestei diete sunt bogate în fitoestrogeni, substanțe care ajută la prevenirea și reducerea riscului apariției cancerului de sân, de exemplu”, explică Alexandrescu. Ea susține că fiecare masă din cadrul dietei macrobiotice se bazează pe 50 — 60% carbohidrați (glucide) rezultate din orez brun, pâine din făină integrală de secară sau de ovăz, iar legumele reprezintă și ele 25 — 30% din compoziția mesei macrobiotice. „Este recomandat ca o treime din legume să fie consumate proaspete, nemodificate termic, și restul să fie preparate la abur, fierte sau la grătar. Foarte recomandate în această dietă sunt fasolea verde sau uscată, lintea sau soia. Supele pot fi o parte importantă a dietei macrobiotice, cele mai indicate fiind cele de legume și zarzavaturi de sezon. Produsele de panificație de tip paste, fidea, pâine albă, foietaj etc vor fi consumate foarte rar”, este sfatul nutriționistului. Lygia Alexandrescu precizează însă că dieta macrobiotică nu exclude produsele de origine animală, acestea putându-se consuma de mai multe ori pe săptămână, însă în cantități mici. „Orientarea trebuie să fie, bineînțeles, spre pește și nu spre carne roșie, ouă sau lactate. Nucile, semințele, migdalele pot fi consumate cu moderație în forma lor organică, neprăjite, nesărate. Dieta macrobiotică permite și consumul regulat de fructe, însă doar de fructe locale. Pentru pofticioșii de dulce dieta macrobiotică este permisivă, în sensul că se pot consuma deserturi (îndulcite natural cu fructoza) de 2-3 ori pe săptămână. Uleiurile care sunt permise în acest program alimentar sunt cele vegetale nerafinate: de măsline, de struguri sau de porumb”, afirmă nutriționistul. În opinia sa, condimentele ar trebui restricționate la sare de mare, oțet de orez sau de mere și toate plantele aromate: busuioc, semințe de muștar sau susan, coriandru, oregano. „Nu trebuie uitat însă faptul că dieta macrobiotică are și niște limitări nutritive. Astfel ea furnizează cantități mici de proteine, vitamina B12, fier, calciu, magneziu, suplimentarea acestor trofine fiind necesară”, mai spune Alexandrescu.