Vaticanul se pregătește să își deschidă arhiva privitoare la dictatura din Argentina

Vaticanul se pregătește să își deschidă arhiva privitoare la dictatura din Argentina (1976-1983), documentele putând aduce noi mărturii și lămuriri asupra dispăruților, a anunțat miercuri purtătorul de cuvânt al Sfântului Scaun, preluat de AFP. Activitatea de catalogare a arhivei, indispensabilă deschiderii, continuă „normal și s-ar putea termina în următoarele luni”, a afirmat părintele Federico Lombardi. „După aceea va trebui să ne ocupăm de perioada și condițiile” de consultare a acestei arhive, „în acord cu conferința episcopală argentiniană”, a adăugat el. „Totuși încercăm de pe acum să răspundem cererilor formulate în privința unor probleme cu caracter juridic sau umanitar”, a precizat purtătorul de cuvânt al Vaticanului. Argentina va comemora joi 40 de ani de la lovitura de stat care a adus la putere junta. Arhiva Vaticanului cuprinde note ale celor care au îndeplinit funcția de nunțiu la Buenos Aires asupra pozițiilor episcopilor, politicii juntei, procedurilor judiciare, arestărilor, disparițiilor, etc. Episcopii argentinieni au avut atitudini diferite față de dictatură, unii dintre ei susținând puterea militară, în opoziție cu o ramură de extrema stângă a clerului. Jorge Bergoglio, care nu era încă episcop, a încercat să se distanțeze de juntă. Potrivit unor mărturii apărute după alegerea sa în scaunul pontifical, el s-ar fi străduit să ajute disidenții, religioși sau nu. Circa 30.000 de persoane au dispărut în timpul dictaturii, iar apropiați ai lor, printre care membrii organizației Bunicile din Plaza de Mayo, vor ca papa argentinian să îi ajute să afle mai multe despre ele. „Această decizie are o importanță istorică pentru întreaga regiune latino-americană”, a afirmat recent Luis Badilla, expert la Radio Vatican, citat de site-ul de referință în chestiuni ale Vaticanului Il Sismografo. În America de Sud, în urma unor lovituri de stat s-au instaurat dictaturi din 1964 în Brazilia până la căderea lui Augusto Pinochet în Chile în 1990, a amintit Badilla. Potrivit presei argentiniene, papa i-ar fi promis ambasadorului Uruguayului la Vatican și deschiderea arhivei privitoare la dictatura din această țară (1973-1985). La sfârșitul audienței generale, pe care suveranul pontif o acordă în fiecare miercuri, Jorge Bergoglio a mers spre apropiați ai dispăruților, printre care Francoise Tisseau, mama Mariei Anne Erize Tisseau, dispărută în 1976. „Această mângâiere este pentru toate mamele care au suferit atât din cauza dispariției copiilor lor”, a spus papa îmbrățișând femeia. Justiția italiană urmează să decidă dacă există suficiente elemente pentru declanșarea unui proces împotriva lui Carlos Malatto, fost militar argentinian stabilit în Italia din 2011, acuzat că ar fi vinovat de mai multe dispariții, printre care cea a a Mariei Anne Tisseau, încheie AFP.