Legea adopției a fost modificată în sensul scurtării termenelor și procedurilor

Modificările aduse legii adopției vor permite scurtarea termenelor privind declararea adoptabilității copilului, a celor aferente atestării familiei adoptatoare, a procedurilor în instanță și pentru exprimarea de către părinții naturali a consimțământului în vederea adopției, susține președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopției (ANPDCA), Gabriela Coman. Potrivit acesteia, legea a fost adoptată de Camera Deputaților, este la promulgare la Președinție și va intra în vigoare la 4 luni de la publicarea în Monitorul Oficial, timp în care trebuie aprobate și normele de aplicare și adaptat softul utilizat în procedura de adopție. ‘Schimbarea Legii adopției a venit ca un răspuns la dificultățile întâmpinate în cadrul procesului de adopție de către familiile adoptatoare și autorități. (…) Primul lucru constatat la reînființarea Autorității a fost că acești copii intră ușor în sistem, în medie 5.000 de copii pe an, petrec mult timp acolo, în medie 6 ani — 6 ani și jumătate, și ies relativ greu din sistem fie prin adopție fie prin reintegrarea în familie. În plus, dacă ne uităm la evoluția duratei medii de adopții, în ultimii trei ani am observat o creștere semnificativă, la 285 de zile pentru un copil din momentul în care este declarat adoptabil până este adoptat definitiv, și la 437 de zile pentru familia adoptatoare din momentul în care primește atestatul de familie adoptatoare până la adoptarea copilului’, a mai spus Gabriela Coman. Printre cele mai importante modificări aduse de lege se numără scurtarea de la un an la șase luni a perioadei în care părintele natural sau rudele nu au putut fi găsiți sau refuză să colaboreze pentru integrarea lui naturală. În cazul în care părinții, din motive neimputabile, nu fac demersuri de reintegrare, la un an de la acest termen copilul intră în Planul Individualizat de Protecție (PIP) pentru adopție. După ce copilul a fost declarat adoptabil, valabilitatea acestei proceduri a fost extinsă de la 2 la 14 ani. ‘Înainte, între două proceduri de adopție, se pierdea un an ceea ce complica procesul pentru că am constata că, pe cât crește copilul, scade interesul familiilor adoptatoare’, a mai spus Gabriela Coman.
De asemenea, s-au produs modificări și cu privire la refuzul părintelui natural de a se prezenta în instanță pentru a încuviința adopția. ‘Dacă părinții nu se prezintă la instanță pentru a consimți adopția timp de două termene consecutive se consideră refuz abuziv’, a mai spus președintele Autorității. În acest caz, instanța declară copilul adoptabil, drepturile părintești sunt suspendate, iar părinții naturali mai pot interveni doar până în momentul adopției definitive. ‘În acel moment, copilul devine copilul familiei adoptive, cu toate drepturile și obligațiile care decurg din acest statut, iar familia naturală nu mai are nicun drept’, a mai spus Gabriela Coman. Pentru familia adoptatoare, în noua formă a legii s-au redus la jumătate formularele care trebuie adoptate, iar perioada de valabilitate a atestatului (primit de la autorități după evaluarea capacității de a fi părinți) se prelungește de la un an la doi ani. Și perioada de analizare a familiei s-a redus de la 120 la 90 de zile. În plus, atestatul nu va mai conține criterii de vârstă și de etnie a copilului, acestea urmând să fie luate în calcul în partea a doua a procesului. În momentul în care există un copil adoptabil și o familie cu atestat începe procedura de potrivire, în care se caută părintele cel mai potrivit să răspundă nevoilor copilului respectiv. ‘Vom intoduce în normele de aplicare criterii care să definească acest aspect, cum ar fi gradul de rudenie, sau dacă respectivul copil se află deja în plasament la acea familie’, a adugat Gabriela Coman. Când se găsește familia potrivită, dosarul merge la instanță, care se pronunță pentru încredințarea în vederea adopției. Atunci, timp de trei luni, copilul merge la familia adoptatoare pentru acomodare. Când copilul se află deja în plasament la acea familie, această fază nu mai este necesară. ‘După perioada de încredințare, dacă lucrurile au mers bine, se merge din nou cu dosarul la instanță și aceasta pronunță încuviințarea adopției. Atunci copilul capătă toate drepturile, similare cu copilul biologic, iar părinții toate obligațiile aferente’, a explicat președintele Autorității. În cazul în care nu se reușește adopția la nivel național, se trece la adopția internațională. În vechea lege, termenul era de doi ani, dar a fost redus la un an. Gabriela Coman a mai explicat faptul că, în prezent, există o percepție greșită cu privire la numărul de copii adoptabili din România. ‘În momentul de față, în țara noastră, aproximativ 58.000 de copii beneficiază de o măsură de protecție, iar dintre aceștia doar 3.500 (6%) sunt adoptabili. Motivele acestei situații sunt multiple: o treime se află în plasament la rude, care nu doresc adopția, alți copii merg în vacanță acasă, iar alții, aproximativ 43%, ajung aici din cauza sărăciei’, a mai spus președintele ANPDCA.