Emil Constantinescu: Deși nu avem o criză politică și de securitate națională în România, avem o profundă criză morală

Fostul președinte Emil Constantinescu este de părere că în România există o profundă criză morală. „În ciuda faptului că nu avem o criză politică, nu avem o criză de securitate națională, avem o profundă criză morală. (…) La acest lucru trebuie să ne gândim și noi, și frații noștri din Basarabia. Pentru că nu poți să lupți pentru un ideal înalt, fiind tu corupt sau compromițându-te pe tine. Pentru că atunci se întâmplă ceva și mai grav, compromiți și idealurile pentru care declari că lupți”, a afirmat vineri Emil Constantinescu, la sesiunea solemnă „Aniversarea a 98 de ani de la revenirea Basarabiei la Patria mamă, România”, organizată în Aula Bibliotecii Academiei Române. În opinia acestuia, Basarabia reprezintă un simbol, ”pentru că păstrarea limbii române și a identității românești aici este un miracol”. „De ce Basarabia este un simbol? Pentru că păstrarea limbii române și a identității românești în Basarabia este un miracol. (…) Nicăieri nu a existat o asemenea presiune de deznaționalizare și de distrugere ca în Basarabia”, a spus Constantinescu. El a amintit că familia sa și el însuși au fost „de două ori refugiați în fața Armatei Roșii”. „De multe ori au plecat spre România din Basarabia elitele intelectuale, oamenii politici, profesorii, preoții”, a susținut Constantinescu. Acesta a precizat că Basarabia a reușit să își păstreze identitatea datorită țăranilor care au rămas în sate. „Demnitatea națională este lucrul cel mai important pe care îl poate câștiga o națiune. (…) Ea nu este un cadou nici din partea marilor puteri, nici din partea șefului statului, a Guvernului. Demnitatea națională este suma demnităților individuale”, a explicat acesta. Academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici a spus că, la 92 de ani, a ajuns să trăiască „momente foarte dificile, în care identitatea națională este destul de apăsată”. „Eu nu sunt omul conspirațiilor, dar există pe undeva o tendință, care, sub umbrela acestei globalizări, încearcă să surpe elementele pozitive care pot să susțină identitatea națională. (…) Asistăm la o campanie de subminare a valorilor românești și de promovare a unui internaționalism, a unei globalizări, care ar trebui să se rezume numai la spațiul economic și politic poate, dar nu la tradiții, la istorie, la religie ș.a.m.d. (…) De aceea unirea aceasta a Basarabiei trebuie să fie pentru noi un simbol. (…) Mă gândesc și la Bucovina, nordul Bucovinei, la Ținutul Herței”, a adăugat acesta. Generalul în rezervă Mircea Chelaru a declarat că „Basarabia nu este o marotă”, ci „un simbol al regândirii unității în gândire, în cuget și în simțire”.