Scriitorului Mario Vargas Llosa împlinește 80 de ani

Mario Vargas Llosa, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori din Peru, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 2010, s-a născut la 28 martie 1936, la Arequipa, în Peru și a copilărit în Bolivia.A urmat cursurile primare la Colegiul „La Salle” în Cochabamba (Bolivia). În 1945, familia s-a reîntors în Peru și s-a stabilit în orașul Piura, unde Mario Vargas Llosa a continuat studiile la Colegiul „Salesiano”. Între 1950 și 1952, tatăl său l-a trimis să urmeze cursurile unei școli militare din Lima. Experiența din acești ani a fost descrisă în primul roman, „Orașul și câinii” (1963). În timpul vacanței de vară din 1952, Vargas Llosa a început să lucreze ca jurnalist la ziarul „La Cronica”, din Lima, unde a publicat note și interviuri locale. Prima sa lucrare publicată a fost „La Huida del Inca” (1952), o piesă de teatru în trei acte. După aceea povestirile sale au început să apară în revistele literare din Peru, potrivit britannica.com.În 1955, la vârsta de 19 ani, s-a căsătorit cu Julia Urquidi, mătușa din partea mamei, provocând un mare scandal în familie. Pentru a-și întreține familia a ajuns să aibă șapte locuri de muncă simultane, în cele din urmă lucrând ca jurnalist pentru Radio Panamericana.Llosa a studiat artele și dreptul la Universitatea Națională San Marcos, din Lima. În 1959, a plecat în Spania primind o bursă „Javier Prado” pentru a face un doctorat la Universitatea „Complutense” din Madrid, obținând titlul de doctor în filosofie. După un an s-a stabilit la Paris.Eforturile de a-și îndeplini vocația literară încep să dea roade, atunci când publică un set de povestiri, în 1959, cu titlul „Los jefes, colección de cuentos”, pentru care primește Premiul „Leopoldo Arias”, potrivit site-ului mvargasllosa.com.Notorietatea literară și-a câștigat-o în 1963, cu romanul „Orașul și câinii”, obținând două premii literare, romanul fiind tradus imediat în aproape douăzeci de limbi.În 1964 s-a întors în Peru și a divorțat de Julia Urquidi. Un an mai târziu, s-a căsătorit cu verișoara lui, Patricia, de care s-a separat în anul 2015, și cu care are trei copii: Alvaro Vargas (1966), scriitor și editor; Gonzalo (1967), om de afaceri și Morgana (1974), fotograf.În 1967 lucrează ca traducător pentru UNESCO în Grecia, cu Julio Cortazar. În 1969 apare romanul „Conversație la Catedrală”, urmat de „Panteleone și vizitatoarele” (1972). Până în 1974 s-a stabilit în Europa, cu domiciliul alternativ la Paris, Londra și Barcelona.A revenit la Lima în 1974, unde a continuat să scrie. În 1976, a fost ales președinte al PEN International. Romanul „Mătușa Julia și condeierul”, o parte a biografiei sale, apare în 1977.În 1981, apare romanul „Războiul sfârșitului lumii”. În anii ’80, Vargas Llosa a devenit un foarte activ politician și a devenit cunoscut pentru luările de poziție în favoarea liberalismului de piață și a admirației pentru „doamna de fier”, Margaret Thatcher.Romanul „Cine l-a ucis pe Palomino Molero” a fost publicat și a înregistrat un mare succes, în 1989.Considerat candidatul favorit al alegerilor prezidențiale din 1990, din partea coaliției de centru-dreapta Frontul Democrat (Fredemo), Mario Vargas Llosa a fost învins în cel de-al doilea tur de scrutin de Alberto Fujimori, după care a plecat la Londra și și-a continuat activitatea literară.După ce a trăit mai bine de 30 de ani în Europa, la Paris și Madrid, unde a obținut cetățenia spaniolă în 1993, fără a renunța la cea peruană, Vargas Llosa s-a întors să locuiască în Lima.În 1994 a primit Premiul Cervantes și a fost numit membru al Academiei Regale Spaniole. În ciuda noii sale cetățenii, a continuat să scrie despre Peru în operele sale, precum „Caietele lui Don Rigoberto” (1997).În 1996 a apărut romanul „Moartea în Anzi”. Scriitorul peruan a continuat să scrie romane istorice, precum „Sărbătoarea țapului” (2000), care a fost vândut în peste 400.000 de exemplare în limba spaniolă și a fost publicat în limba engleză în 2001.Din 2000, Llosa a lucrat la un roman inspirat din viața scriitoarei Flora Tristan și a nepotului ei, pictorul Paul Gauguin — „Calea spre paradis”, roman, apărut în 2003.Au mai urmat „Rătăcirile fetei nesăbuite” (2006), „Visul celtului” (2010), „Eroul discret” (2013) și „Cinco esquinas” (2016). Considerat unul dintre cei mai importanți romancieri și eseiști contemporani a fost răsplătit, pentru munca sa, cu numeroase premii, sau titluri, printre care: Legiunea de Onoare a Franței (1985), Premiile Asturias (1986) Premiul pentru Pace din partea Asociației Germane a Comerțului de Carte (1996), Premiul pentru critică din partea Cercului Național pentru Critică de Carte (1997), premiul „Irving Kristo” din partea Institutul American de Inițiativă (2005), titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din Florența (2014).