Impozitul pe clădiri descurajează investițiile în clădiri de calitate, în forma în care există acum, a declarat, miercuri, Gabriel Biriș, secretar de stat în cadrul Ministerul Finanțelor Publice (MFP), într-o conferință de specialitate. „Prin impozitul pe clădiri așa cum este acum descurajăm investițiile în clădiri de calitate. Dacă ne e clar chestia asta ne e clar și ce avem de făcut. Am avut acum un scandal și a trebuit să prorogăm termenul de depunere a declarațiilor pentru că au trebuit făcute foarte multe evaluări. De ce trebuie să evaluăm ca să calculăm impozite? Nu este mai bine să dăm baza impozabilă fixă prin lege așa cum avem acum un sistem care funcționează la persoane fizice?”, a spus Biriș. El a precizat că autoritățile locale au practicat cote diferite la spațiile rezidențiale în funcție de proprietar, iar Ministerul Finanțelor vrea să modifice acest lucru. „Dacă ne uităm la cotele aplicate pentru rezidențial persoane fizice, rezidențial persoane juridice, vedem că la rezidențial cotele sunt egale ca și ecarturi. Ce au făcut autoritățile locale? Probabil pentru că firmele nu votează, au aprobat în limita ecartului spre cota minimă pentru persoane fizice și spre cota maximă pentru persoane juridice. Nu s-a gândit niciunul dintre noi, care am participat la consultări, și nici cei care au redactat legea, că autoritățile locale o să meargă pe cote diferite la spațiile rezidențiale în funcție de cine este proprietar. Este ca și cum nu ar prea vrea venituri. În momentul în care pe spații comerciale faci diferență așa de mare adică 0,2% pe persoane fizice și 1,9% pentru persoane juridice e clar că interesul tău nu ține de o corectă așezare a impozitării, ci de o corectă așezare a votanților. Am constatat, vedem ce se poate face, și o să propunem modificări”, a mai afirmat secretarul de stat. Guvernul a decis, în 23 martie, printr-o ordonanță de urgență, ca primul termen de plată a impozitelor și taxelor pe clădiri și mijloace de transport să fie prorogat de la 31 martie până la 30 iunie. Potrivit Normelor metodologice de aplicare a Codului Fiscal, în cazul persoanelor care au în proprietate clădiri cu destinație mixtă pentru care suprafețele folosite în scop rezidențial și cele folosite în scop nerezidențial nu pot fi evidențiate distinct, dacă proprietarul depune declarația privind destinația mixtă a clădirii, însoțită de o declarație pe propria răspundere prin care se atestă faptul că ‘nici una din cheltuielile cu utilitățile nu este înregistrată în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică’ se va datora impozitul pe proprietăți utilizate în scop rezidențial. Pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2 — 1,3% asupra valorii care poate fi determinată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referință sau care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referință. De asemenea, cota se poate aplica asupra valorii finale a lucrărilor de construcții, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referință, arată Codul Fiscal.