Fumatul în timpul sarcinii duce la modificarea chimică a ADN-ului fătului

Fumatul în timpul sarcinii duce la modificarea chimică a ADN-ului fătului, cu grave efecte durabile asupra copilului, confirmă un studiu internațional efectuat pe circa 6.600 de femei din diferite țări ale lumii și copiii lor, publicat în SUA, unul dintre cele mai vaste efectuate până în prezent pe această temă, informează AFP. Apărut în revista American Journal of Human Genetics, studiul sugerează o posibilă explicație pentru legătura observată între faptul că mama fumează în timpul sarcinii și probleme de sănătate ale copilului ei. Cercetarea arată că modificările chimice ale ADN-ului fetal sunt similare cu cele observate la fumători adulți. Totodată, oamenii de știință au identificat și noi gene implicate în dezvoltarea copilului care sunt afectate de tutun. „Este destul de ciudat să vedem cum aceste semnale epigenetice constatate la bebelușii expuși la tutun în uter activează aceleași gene ca cele ale unui fumător adult”, afirmă Stephanie London, epidemiolog la National Institute for Environmental Health Sciences (NIEHS). „Este vorba despre o expunere la tutun prin sânge, fătul nerespirând fumul de țigară, multe efecte fiind transmise prin placentă”, adaugă ea. Legături între tutun și modificări chimice ale ADN-ului fătului au fost remarcate în studii de mai mică amploare, iar cercetări mai vaste, precum cel menționat, le oferă oamenilor de știință mai multe date care le permit evidențierea unor tendințe. Pe baza răspunsurilor la un chestionar, femeile însărcinate au fost considerate fumătoare „persistente” în cazul în care fumaseră zilnic pe aproape toată durata sarcinii. Acestea au reprezentat 13% din grupul analizat, în timp ce nefumătoarele au fost 62% din total. Restul de 25% au fost plasate în categoria celor care au fumat ocazional și s-au lăsat înainte de naștere. Pentru a analiza efectele tutunului asupra ADN-ului bebelușilor, cercetătorii au prelevat eșantioane de sânge din cordonul ombilical după nașterea copilului. În cazul copiilor ale căror mame făceau parte din categoria „fumătoare persistente”, au fost identificate 6.073 de locuri în care ADN-ul era modificat chimic prin comparație cu bebelușii ale căror mame erau nefumătoare. Circa jumătate din ADN-ul afectat de tutun este legat de gene implicate în dezvoltarea plămânilor și a sistemului nervos, precum și în cancere ce rezultă din fumat sau în defecte la naștere cum ar fi buza de iepure. O analiză separată a acestor date arată că multe din aceste alterări ale ADN-ului erau vizibile și la copiii mai mari ale căror mame fumaseră în timpul sarcinii. Următoarea etapă pentru cercetători va fi, între altele, să înțeleagă mai bine impactul acestor modificări ale ADN-ului și cum ar putea acționa acestea asupra dezvoltării copilului și a bolilor. Studiul constituie prima cercetare desfășurată în cadrul consorțiului internațional PACE (International Pregnancy and Childhood Epigenetics) care reunește mari echipe de oameni de știință în vederea studierii efectelor alcoolului, greutății mamei și poluării aerului asupra fătului.