Breaking News

Ministrul Educației moldovean: Guvernul de la Chișinău a adoptat o hotărâre privind continuarea colaborării cu MENCȘ

 

Ministerele Educației din România și Republica Moldova vor continua colaborarea, după ce la 1 aprilie Executivul moldovean a adoptat o hotărâre în acest sens, a declarat marți Corina Fusu, ministrul Educației din R. Moldova, în cadrul unei întâlniri cu senatorii Comisiei pentru învățământ.

„Pe 1 aprilie 2016 Guvernul Republicii Moldova a votat o hotărâre prin care se acceptă protocolul de colaborare în domeniul educației dintre Ministerul Educației din R. Moldova și ministerul de resort din România, având în vedere faptul că protocolul de colaborare dintre cele două ministere a expirat în 2015. Avem câteva noutăți în acest nou protocol și pe această cale v-am ruga să ne susțineți, pentru că următoarea procedură este transmiterea acestui text pe căi diplomatice la Ministerul Afacerilor Externe din România și ultima etapă este semnarea acestui protocol de către ambii miniștri. Noutățile din protocolul care a fost elaborat pentru anii de învățământ 2016 — 2019 prevăd creșterea numărului de burse la masterat, rezidențiat și a lunilor de bursă pentru perfecționarea cadrelor didactice. Vechiul protocol nu prevedea opțiunea pentru studenții care își făceau studiile la universitățile din R. Moldova de a-și continua studiile pentru ciclul doi pentru masterat în România. Odată cu crearea instituției de acreditare a universităților (n.r. în R Moldova), care face parte din asociația europeană a instituțiilor pentru acreditare în învățământul superior, am avea și noi acces — este precondiția pentru a avea acces la burse de masterat și doctorat în România”, a spus Corina Fusu.

Potrivit acesteia, o prioritate majoră a Guvernului moldovean este ridicarea prestigiului educației.

„O altă prioritate este promovarea Limbii române, nu doar ca limbă oficială, pentru că acest statut și l-a recâștigat prin decizia Curții Constituționale din decembrie 2014. (…) O altă prioritate o reprezintă cercetarea și universitățile unde reformele abia încep. Frontul cel mai complicat, din punctul nostru de vedere, în care trebuie să operăm reforme, este învățământul universitar și cercetarea. La ora actuală, noi avem 32 de universități, între care 11 sunt publice, celelalte sunt private. Acum un an am reușit să creăm o agenție independentă de asigurare a calității în învățământul profesional care evaluează și acreditează universitățile și disciplinele care se predau la universități”, a menționat oficialul moldovean.

Președintele Comisiei senatoriale de învățământ, Ecaterina Andronescu, a subliniat că numai 7% dintre tinerii moldoveni care obțin burse se mai întorc acasă.

„Din păcate, restul nu rămân în România. (…) Cred că mai degrabă împreună să gândim o formulă ca acel elev sau student când vine să vină pe bază de contract și să se întoarcă înapoi măcar o anumită perioadă de timp să ‘slujească’ țara pentru care a fost pregătit aici. (…) În ceea ce privește învățământul superior, cred că avem un spațiu foarte extins de colaborare, cel puțin tot atât de extins ca și în preuniversitar. Aici lucrurile sunt oarecum mai simplu de rezolvat, pentru că cel puțin în România universitățile au autonomie, ca urmare pot să angajeze parteneriate prin agreement-uri comune și în foarte multe domenii. Poate că (…) am putea să ne gândim la programe de formare pe care le putem dezvolta în comun”, a arătat Ecaterina Andronescu.

Aceasta a atras atenția și asupra scăderii demografice din țara noastră.

„Suntem confruntați cu o scădere importantă a cifrei demografice. Din 2009 până în 2014 cohortele de școlari au scăzut cu 200.000, deci aproape o generație întreagă ne lipsește în 2014 față de 2009, ceea ce fără îndoială este un lucru îngrijorător. Această reducere poate să fie consecința a două fenomene — părinții plecați cu copiii lor și reducerea cifrelor demografice în rândul familiilor tinere. (…) Cred că programul de formare inițială va trebui să fie amendat de universitățile care pregătesc profesori în așa fel încât să putem face față deciziilor viitoare pe un nou plan de învățământ, pe un nou curriculum, pe un un nou conținut”, a adăugat senatoarea PSD.