DE CE SUNT ÎN STARE CONDUCĂTORII LUMII

În timp ce DNA se hârjonește cu mafia de carton dâmbovițeană, punând, din când în când, pentru efecte vizuale, câteva picături de culoare pe fruntea inculpaților, la nivel planetar, ne spune Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ), a fost de voalată una dintre infinitele metode de ascunderea averilor ilicite prin tot felul de paradisuri fiscale, reușind astfel ”să fenteze legea”, să se sustragă de la plata unor firești impozite de pe urma cărora ar putea să progreseze țările lor. De această dată nu vorbim despre ”copiii de mingi” ai politicii mondiale, ci chiar de o parte dintre liderii lumii, cei care ne scriu agenda zilei în termeni imperativi, dacă ne gândim numai la Vladimir Putin, de exemplu. Ceea ce au scos la lumină ziariștii de investigație din ”paradisul fiscal” panamez reprezintă, după afirmația colegilor de la Le Soir ”drept cea mai mare scurgere de informații financiare înregistrată până în prezent, în timp ce Le Monde o descrie drept cea mai spectaculoasă intruziune în lumea obscură a finanțelor offshore”. Deja se impun câteva precizări de substanță, pentru a evita confuziile.

Ziariștii de investigație, care au reușit să arunce ”bomba de presă”, au realizat o documentare ce a avut ca obiect de cercetare peste 11,5 milioane de documente (sic!). Paradoxal, nu acest număr impresionat este considerat a fi atracția anchetei jurnalistice, ci ”numele grele ce ar putea fi vizate de aceste dezvăluiri, Le Soir estimând că ”șocul din această duminică (3 aprilie 2016 n.r.) este planetar”.

Raportându-ne la ceea ce se întâmplă la noi, în spațiul mirific al mioarelor și al oilor în general, ar trebui ”să dăm Cezarului ce este al Cezarului” și ziaristului ce este al ziaristului și să constatăm că toată buluceala de la ușile DNA (de parcă acolo s-ar fi deschis o nouă stație de metrou, după afirmațiile unui ”combatant TV” din armata lui Traian Băsescu), este rezultatul trezirii procurorilor DNA sau a eliberării lor, fiindu-le dată ca sarcină de serviciu studierea anchetelor jurnalistice la zi, de acum zece ani, cel puțin.

Aceasta este marea diferență de reacție dintre autoritățile lumii libere și autoritățile din România. Când ancheta a apărut în presă, într-o zi de sfântă duminică, reacția din partea celor care au trebuit să reacționeze, pe bani publici,  a venit instantaneu, fără a ține cont că și lumea capitalistă de dincolo de ocean se află în week-end.

De fapt, ceea ce au realizat ziariștii de investigație din ICIJ reprezintă motivația meseriei care ne plasează în miezul sintagmei ”câinele de pază al societății”. Presa nu poate fi anihilată, nu poate fi intimidată, nu poate fi ”racolată”, chiar dacă încă mai sunt cazuri flagrante de atentate la libertatea presei, chiar în țările în care liderii acestora au fost descoperiți că încălcau legea fiscală din țările lor, evitând expunerea prin declarațiilor de avere, ce trebuiau făcute public la modul exhaustiv, astfel încât electoratul să aibă în clar dacă conducătorul lor își câștiga la modul cinstit banul dat din banul public, fiind extras din miezul oricăror bănuieli de corupție. Un conducător corupt este un conducător șantajabil, iar acolo unde există așa ceva se află într-un mare pericol nu numai țara respectivă, cât mai ales și poporul acesteia.

”Printre cei care au recurs la diferite montaje financiare pentru a-și disimula averile sunt enumerați deocamdată membri ai anturajului președintelui rus Vladimir Putin, premierul pakistanez Nawaz Sharif, președintele ucrainean Petro Poroșenko și fostul șef al executivului de la Kiev, Pavlo Lazarenko, premierul islandez, Sigmundur David Gunnlaugsson, regele Salman al Arabiei Saudite, președintele argentinian Mauricio Macri sau fostul premier irakian Ayad Allawi.

Sunt evocate și nume din afara lumii politice, cum ar fi cazul fotbalistului Lionel Messi sau al fostului președinte al UEFA, Michel Platini.

Publicația belgiană Le Soir promite că în zilele următoare va face numeroase dezvăluiri despre belgienii care și-au ascuns patrimoniile prin paradisurile fiscale, precizând deocamdată că numărul lor este de 732.

În centrul acestei ”pânze de păianjen” se află societatea de avocatură Mossack Fonseca, specializată în consultanță pentru crearea companiilor offshore, societăți ecran ce disimulează identitatea reală a proprietarilor lor. Societatea Mossack Fonseca este înregistrată în Panama, țară considerată unul dintre centrele financiare cele mai opace ale planetei și o placă turnantă pentru spălarea de bani, mai ales a fondurilor provenite din fraude și activități criminale. Documentele din arhiva acestei societăți panameze relevă că, începând din anul 1977 și până în 2015, ea a creat sau administrat peste 214.000 de entități offshore în 21 de paradisuri fiscale pentru clienți proveniți din peste 200 de țări și teritorii”.

Nici România nu a scăpat de ochiul vigilent al presei de investigație. ”Potrivit Rise Project,  Baza de date a firmei Mossack Fonseca arată, printre altele, cine a fost miliardarul necunoscut din structura de proprietate a rafinăriei Rafo Onești și ce legături a avut el cu zăcămintele aurifere de la Roșia Montană.
Vasile Frank Timiș, inițiatorul afacerii Roșia Montană, a apelat și el la aceiași avocați din Panama City pentru a începe afacerile din România la mijlocul anilor ‘90. Tot în documentele panameze regăsim și filiera offshore prin care este controlată o altă mină importantă de aur din Munții Apuseni dar și alte firme active în extracția petrolului și gazelor naturale.

În sediul firmei de avocatură au fost păstrate secretele celor care au căpușat un alt combinat petrochimic din România. Documentele îi mai listează pe oamenii-cheie din privatizarea Alro, afacere anchetată de procurori pentru corupție, și arată cum s-au reprofilat apoi în alte afaceri cu minerale și gaze natural”.

Dezvăluirile de-abia se află la început. Citiți și vă minunați de ce sunt în stare o parte din conducătorii lumii.

ADI CRISTI