Institutul pentru Politici Publice (IPP) susține că legea privind darea în plată nu contribuie la îmbunătățirea condițiilor de locuire pentru categoriile sociale vulnerabile, ci ar putea să conducă la o criză pentru aproximativ 100.000 de persoane și solicită Guvernului constituirea unui grup de lucru la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale.

Potrivit unui studiu al IPP transmis, joi, AGERPRES, „în România nu a existat o politică publică strategică în domeniul locuirii, iar măsura adoptată marți de deputații din Comisia juridică nu numai că nu contribuie la îmbunătățirea condițiilor de locuire pentru categoriile sociale cele mai vulnerabile din această perspectivă (familiile tinere), ci ar putea să conducă la o criză pentru aproximativ 100.000 de persoane care au credite garantate cu imobile, dacă aceștia ar opta pentru darea în plată a casei către bancă, imediat după adoptarea legii”.

Potrivit IPP, media creditului ipotecar pentru achiziția unei locuințe în România este de 37.000 euro, o valoare de aproape șapte ori mai mică decât plafonul prevăzut de noua variantă a proiectului de lege.

„Studiul mai arată că adevărații beneficiari ai legii și ai noului plafon de 250.000 de euro prevăzut de lege sunt o minoritate de 1.500 de clienți care au credite de peste un milion de lei, garantate cu proprietăți achiziționate în perioada de boom imobiliar și pentru care, în acest moment, este mai profitabil să scape de aceste investiții nefericite decât să își achite datoriile către bănci. (…) Statul nu este pregătit să răspundă unui număr de cazuri sociale care, după ce dau în plată casa la bancă, nu mai au unde locui”, precizează IPP.

IPP arată că, pentru comparație, „programul ANL (una dintre puținele măsuri de politică publică de locuire de după ’90 gestionate de Guvern) a construit din 2001 și până în prezent 37.000 de locuințe — de trei ori mai puțin decât necesarul de locuințe dacă toți românii cu credite la bănci pentru care nu mai este ‘profitabil’ să plătească creditul ar da casele înapoi și ar căuta soluții de chirie mai ieftină decât rata la credit”.

Studiul IPP relevă și faptul că „proiectul de lege, care pretinde în mod nejustificat în expunerea de motive că reprezintă transpunerea Directivei 17/2014, este criticat dur de Comisia Europeană, care notează în Raportul de țară al României pe 2016 că legea ar putea avea un impact negativ asupra cererii interne, precum și asupra încrederii consumatorilor și a investitorilor”.

IPP solicită Guvernului, prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, să constituie un grup de lucru, având în vedere că „România este probabil singurul stat din Uniunea Europeană care nu are o strategie națională de locuire”.

„Solicităm Camerei Deputaților să publice de urgență textul de lege în forma adoptată de Comisia juridică marți, pentru ca opinia publică să fie informată asupra prevederilor finale ale legii care, odată adoptată, va genera efecte puternice atât pentru stabilitatea economică, cât și pentru cei care vor dori de acum înainte să acceseze un credit pentru a cumpăra o locuință”, se mai arată în comunicat.