Vitamina D este utilă în prevenirea bolilor de inimă, dar ajută şi persoanele care suferă de o afecţiune a inimi, arată un studiu recent, suplimentul îmbunătăţind considerabil capacitatea inimii de a pompa sânge în organism, scrie CSID.În cadrul studiului, vitamina D a fost administrată unui număr de 163 de voluntari cu insuficienţă cardiacă, vârsta medie a acestora fiind de 70 de ani. Vitamina D este vitală pentru sănătatea oaselor şi a dinţilor şi poate avea beneficii importante de sănătate. Deşi subiecţii aveau obiceiul de a petrece timp în aer liber, aveau un nivel scăzut de vitamina D chiar şi în timpul lunilor de vară.
„Ei petrec mai puţin timp afară, dar capacitatea pielii de a produce vitamina D, de asemenea, devine mai puţin eficace cu vârsta şi nu înţelegem exact motivele”, a declarat consultantul cardiolog Dr. Klaus Witte.
Pacienţilor li s-a administrat o tabletă de vitamina D de 100 mg sau una placebo, timp de un an. Ulterior, cercetătorii au măsurat impactul asupra insuficienţei cardiace. Schimbarea a fost vizibilă, inima pompând cu mult mai multă putere sângele în organism.
Echipa de cercetători, care a prezentat rezultatele la o reuniune a Colegiului American de Cardiologie, a descris rezultatele ca fiind uimitoare.
„Este uimitor că administrarea vitaminei D poate avea efecte benefice asupra sănătăţii cardiace. Este pentru prima dată când cineva a arătat asta în ultimii 15 ani”, au declarat cercetătorii.
„Este la fel de ieftină ca chipsurile, dar fără efecte secundare”, a explicat pentru BBC medicul cardiolog Klaus Witte.
Potrivit acestuia, inima pacienţilor care primiseră suplimente de vitamina D s-a şi micşorat considerabil, semn că a devenit mai eficientă.
Cu toate acestea, cercetătorii nu cred că o doză ridicată de vitamina D ar trebui prescrisă în mod normal pentru problemele de inimă.
„Nu am ajuns încă în acel punct, nu pentru că nu ar exista o îmbunătăţire a simptomelor, dar sunt necesare studii mai amănunţite în acest sens”, a explicat Dr. Witte.
Cele mai bogate surse naturale de vitamina D, potrivit CSID, sunt somonul, macroul, tonul, sardinele, gălbenuşul de ou, ficatul de vită, cerealele integrale, nucile, merele şi produsele lactate.