24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Bugetul alocat hemofiliei a crescut de 8,5 ori în ultimii zece ani, iar sumele alocate nu sunt cheltuite în totalitate, a declarat miercuri Oana Costan, director la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). „Dacă în anul 2006 bugetul aprobat pentru hemofilie a fost de 7.499.974 de lei, în anul 2016 este de 63.417.502, adică o creștere de 8,5 ori în acești zece ani. O creștere importantă a fost în anul 2014 comparativ cu 2013, atunci când activitățile care se derulează în cadrul programului au fost diversificate. (…)”, a spus Costan la o dezbatere privind hemofilia.
Ea a adăugat că bugetul „nu este cel pe care îl doresc medicii și pacienții, iar sumele alocate nu sunt cheltuite în totalitate”.
”Dacă în 2014 bugetul alocat a fost de 50.348.340 de lei, cheltuielile au fost de numai 36.270.953 de lei. În anul 2015, bugetul a fost de 61.570.390 de lei și cheltuielile au fost de 52.862.049 lei”, a punctat Costan.
Oficialul CNAS a explicat că în anul 2006 au fost tratați 564 de bolnavi, în 2014 — 850 de pacienți și în 2015 — 828.
Anul trecut, 168 de copii au beneficiat de tratamentul profilactic, în condițiile în care în România sunt aproximativ 450 de copii cu hemofilie, din care 160 cu formă severă introduși pe profilaxie.
Prof. dr. Margit Șerban a explicat că nu se cheltuiesc banii pentru că aceștia sunt alocați pe subcapitole.
„Noi nu consumăm banii, ci consumăm medicamentele și medicamentele stau în stoc. (…) Sunt probleme administrative, birocratice, un alt motiv este că banii vin pe subcapitole. Se poate întâmpla să am medicamente pe profilaxie și să vină cineva cu o sângerare cataclismică să nu am voie pe segmentul respectiv să folosesc medicamentul care există pentru că acela este cu destinație pentru profilaxie. Lipsa de flexibilitate pe faptul că ele sunt predestinate pe subcapitole”, a explicat prof. dr. Margit Șerban.
În privința protocolului de diagnostic și tratament al hemofiliei, care nu a mai fost actualizat din anul 2008, prof. dr. Margit Șerban a susținut că acesta „este gata”.
În context, Laura Năstăsescu, de la Agenția Națională pentru Programe de Sănătate din Ministerul Sănătății, a subliniat că protocolul este finalizat la nivel de comisie de specialitate.
„Avem nevoie de transmiterea oficială a comisiei, urmând ca ministerul, prin direcțiile de specialitate, să îl înainteze ANMDM în scopul avizării și apoi să fie pus pe transparență decizională. (…) Ne vom strădui ca în maximum două luni să avem acel protocol”, a explicat reprezentantul MS.
Prof. dr. Margit Șerban a explicat că normele de aplicare ale protocolului prevăd o creștere a bugetului de cel puțin patru ori față de anul trecut.
Un număr de 1.224 de pacienți cu hemofilie au fost înregistrați în anul 2015, dintre care 450 sunt copii.
Hemofilia, indiferent de tipul ei, A, B sau boala înrudită von Willebrand, este o afecțiune congenitală, moștenită și care se caracterizează prin lipsa de producere a unui factor indispensabil pentru coagulare, ceea ce înseamnă pentru bolnavi că ei sângerează cu ușurință, anormal. Aceste sângerări pot să fie incoercibile, să nu se oprească, să antreneze pericol de moarte sau de leziuni tisulare, care în cele din urmă să ducă la diverse tipuri de handicap.
Asociația Națională a Hemofilicilor din România a organizat miercuri la Parlament o dezbatere privind profilaxia și tratamentul adecvat pentru pacienții cu hemofilie, cu ocazia Zilei Mondiale a Hemofiliei, care este celebrată pe 17 aprilie.
