Președintele și premierul, chemați în judecată de Tokes Laszlo pentru retragerea Ordinului Național Steaua României

Avocatul Kincses Elod, care îl reprezintă pe europarlamentarul Tokes Laszlo, a anunțat, luni, la Târgu Mureș, chemarea în judecată a președintelui Klaus Iohannis și a premierului Dacian Cioloș, prin deschiderea unei acțiuni în contencios administrativ la Curtea de Apel București, pentru anularea decretului prezidențial de retragere a Ordinului Național Steaua României.’Expediez astăzi la Curtea de Apel București acțiunea în contencios administrativ. În cazul în care nu vom câștiga la Curtea de Apel, vom exercita calea de atac la ÎCCJ. Eu nutresc speranța că președintele trebuie să exercite calea de atac. Nu numai președintele este chemat în judecată, ci și primul ministru al României în calitate de contrasemnatar. Cer anularea Decretului Prezidențial numărul 290 din 04.03.2016 contrasemnat de primul ministru, publicat în Monitorul Oficial partea I numărul 168/04.03.2016, prin care s-a dispus retragerea Ordinului Național Steaua României în grad de cavaler, care i s-a acordat lui Tokes Laszlo prin Decretul Prezidențial nr. 1864/14.12.2009, publicat în Monitorul Oficial 884/2009′, a arătat avocatul într-o conferință de presă.

Avocatul Kinsces Elod consideră că președintele României ar fi încălcat Constituția, în sensul nerespectării prevederilor referitoare la idealurile Revoluției din 1989, și că, potrivit Decretului nr. 884/2009, clientul său a fost decorat ‘pentru rolul jucat în declanșarea revoltei populare de la Timișoara, nu pentru a tăcea din gură’.

El a susținut că în acțiunea în contencios a ridicat excepția nulității absolute a Hotărârii Consiliului de Onoare pentru Ordinul Național Steaua României din data de 20 noiembrie 2013 pentru două motive: încălcarea dreptului la apărare în fața comisiei și incompatibilitatea celor două membre, ‘Gabriela Vrânceanu Firea și Ecaterina Andronescu, care au fost și denunțătoare și judecătoare’.

În acțiune se mai arată că hotărârea Consiliului de Onoare nu avea forță obligatorie pentru președintele României și că instanțele de judecată nu au cercetat cauza în fond, ci au reținut că hotărârea Consiliului nu putea fi cenzurată pe calea contenciosului administrativ, admițând excepția inadmisibilității acțiunii.