Serile Filmului Romanesc 2016: O expozitie pop-art de Ion Barladeanu, in premiera la Iasi

Ion Bârlădeanu se va întâlni la Iași cu publicul cinefil, la vernisajul expoziției „Arta filmului”
În cadrul festivalului Serile Filmului Românesc, ediția a VII-a, artistul Ion Bârlădeanu va participa la Iași, la vernisajul expoziției „Arta filmului”. Pe 4 mai, miercuri, de la ora 19.30, în incinta Muzeului Unirii, va fi deschisăexpoziția „Arta filmului”, în prezența artistului și a curatorului Cristi Cojanu. Evenimentul este posibil cu susținerea Muzeului Unirii din Iași. Intrarea este liberă.
Cine este artistul Ion Bârlădeanu?

„Este născut în 1946 și timp de mai bine de treizeci de ani a evitat să devină un cetățean onorabil. Pe vremea comunismului a schimbat toate muncile posibile. La douăzeci de ani pleacă din satul său natal (Zapodeni, județul Vaslui) și începe să muncească la stuf în Tulcea, docher în Constanța. În București este pe rând gropar, tăietor la gater, paznic sau muncitor necalificat la Casa Poporului. După 1989, trăiește din resurse marginale, ocupându-se ca freelancer de selectarea gunoiului într-o curte de bloc de pe strada Moșilor și face mici servicii locatarilor din împrejurimi. Nu-și întemeiază o familie și nu se mai angajează. Toți acești ani, Ion Bârlădeanu își întreține însă un proiect artistic pe care îl arată doar câtorva oameni deștepți. Prin existența lui, Ion Bârlădeanu a selectat timp de mai bine de treizeci de ani imagini din reviste și a făcut o serie de colaje unice. Le face cu intenția de a face filme. Pornește de la un talent nativ de desenator și, dorindu-și să regizeze sau să joace în filme, creează o lume imaginară proto-pop ce este cu douăzeci de ani înaintea unei receptări românești, deoarece stilistica pop este o realitate post-decembristă în România, o consecință directă a societății de consum.  El creează cu resurse minimale o fotogramă cinematică care spune de fiecare dată o poveste completă. Toate colajele sale sunt un hibrid foarte special de artă pop hibridată de un filon suprarealist  – dada. Și totul cu un flavor de melancolie de gulag comunist în care lumea filmului și a brandurilor păreau singurele toposuri posibile ale libertății.” (Dan Popescu)

„Ion Bârlădeanu propune o iconografie a culturii pop, similară întrucatva unui Olimp al tabloidelor. Colajele lui Ion Bârlădeanu sunt concepute ca decupaje de film, cadre ale unor pelicule imaginare. Bucureștiul este orașul în care Ion Bârlădeanu și-a trăit o mare parte a vieții și cvasitotalitatea anilor de creație artistică. Este locul în care i-a cunoscut pe actorii români de teatru și cinema. Cu unii are câte o poveste, cu alții a băut, pe unii i-a vizitat acasă, cu alții a avut doar intersecții întâmplătoare, nesemnificative în ordinea destinelor, dar importante în demersul artistic.” (Cristian Cojanu)
Ion Bârlădeanu, creatorul colajelor pop-art – un destin aparte

Pentru apropiați el este „nea Ion”, dar pentru o lume întreagă a devenit povestea fascinantă, desprinsă parcă dintr-un film. Originar din județul Vaslui, comuna Zapodeni, artistul român are doar șapte clase primare, la care se adaugă cei doi ani petrecuți la Școala Populară de Arte.

Ion Bârlădeanu nu este doar iubitor de avioane, ci și de artă. Colaje pop-art mai exact. Talentul său la desen a fost descoperit acum mult timp, când picta icoane și portrete pentru consăteni. Viața l-a purtat pe diferite căi, fiind printre altele gropar, „scriitor” de cruci și în cele din urmă ajungând să trăiască la ghena de gunoi, unde recicla hârtie pentru a putea supraviețui. Însă, încă de prin 1980, nea Ion a început să decupeze imagini din reviste și să realizeze din ele colaje, adevărate opere de artă pentru cei care le înțeleg, însă care la vremea respectivă i-ar fi adus pedeapsa cu închisoarea din cauza decupajelor cu Nicolae Ceaușescu. Norocul artistului, încă nedescoperit de români, a făcut ca în anul 2008 acesta să-l întâlnească pe Ovidiu Feneș, cel care ulterior îl va recomanda proprietarului galeriei H’art, Dan Popescu. Luat sub aripa protectoare a acestuia, artistul a primit o garsonieră care să înlocuiască serile reci petrecute la ghenă.
Vorba sa: „Eu nu trăiesc ca să mănânc, ci mănânc ca să trăiesc”, prinse contur un an mai târziu, când efortul și talentul său au fost răsplătite printr-o serie de expoziții la București, Basel, Londra (2009), unde a expus alături de nume mari ca Andy Warhol și Marcel Duchamp. În 2010 a expus la galeria Anne de Villepoix din Paris, urmând apoi alte zece expoziții personale și de grup în țară și străinătate (Bratislava, Copenhaga, Praga, Viena, Helsinki, Moscova, Rotterdam). Una dintre persoanele prezente la expoziția artistului de la Paris a fost chiar Angelina Jolie, amintire despre care acesta vorbește cu mândrie de fiecare dată. Alexander Nănău, regizorul documentarului Lumea văzută de Ion B. (2009), a fost cel care a informat-o pe actriță despre artistul român, ulterior aceasta dorindu-și să-l întâlnească pentru a-și exprima admirația.
Documentarul precizat anterior a fost regizat de HBO România și a câștigat în anul 2010 premiul Emmy la categoria „Arts Programming”. De asemenea, a primit premiul Gopo pentru cel mai bun film documentar, fiind totodată selecționat și la peste 30 de festivaluri.
Documentarul „Lumea văzută de Ion B.”, în cadrul festivalului

Lumea văzută de Ion B. 
(2009) va fi proiectat duminică, 8 mai,  la Casa de Cultură a Studenților, de la ora 14.30. Documentarul este produs de HBO și regizat de Alexander Nanău.  Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Cu: Ion Bârlădeanu
Gen film: Documentar
Durată: 60 minute
Premiera în România: 2009
Artistul român, al cărui talent a fost descoperit acum câțiva ani, a devenit personajul central în documentarul realizat de Alexander Nanău, în colaborare cu HBO România. Este vorba despre Ion Bârlădeanu și povestea sa nemaipomenită, căci acesta ajunge să aibă un prestigiu internațional, deși când a fost descoperit trăia la ghena de gunoi. Colajele pop art realizate de artist au fost expuse în Londra, Paris ș.a.m.d. Vieți simple, oameni obișnuiți, răsturnări de situație și un erou care dovedește că talentul poate fi descoperit indiferent de condiții.