24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Anual, la 18 aprilie, se marchează, începând cu 1983, Ziua internațională a monumentelor și a siturilor, la propunerea ICOMOS – Comitetul Internațional al Monumentelor și Siturilor, aprobată de Conferința Generale UNESCO. Această aniversare oferă posibilitatea conștientizării publicului cu privire la patrimoniul monumentelor și siturilor la nivel național și mondial, precum și a vulnerabilității acestuia, dar și asupra eforturilor necesare protecției și conservării sale. La 18 aprilie 1982, cu ocazia unui simpozion organizat de ICOMOS Tunisia, a fost sugerată ideea de a se stabili o zi pentru a sărbători diversitatea patrimoniului din întreaga lume. Pornind de la această idee a fost stabilită Ziua internațională a monumentelor și siturilor, proiect aprobat de Comitetul executiv al organizației. Conferința Generală a UNESCO a adoptat o Rezoluție în acest sens în cadrul sesiunii sale din 22 noiembrie 1983, recomandând statelor membre să examineze posibilitatea de a declara ziua de 18 aprilie, ca Ziua internațională a monumentelor și siturilor. În timp ce, mai multe țări și regiuni au stabilit ca zi a patrimoniului — Ziua europeană a patrimoniului, sărbătorită în fiecare an în septembrie, Ziua internațională a monumentelor și siturilor a reprezentat o oportunitate pentru toate Comitetele Naționale ICOMOS de a susține cauza lor împreună, în aceeași zi.
În 2016, tema acestei zile este ”Patrimoniul sportului” (”The Heritage of Sport”). ”Sportul face parte din patrimoniul uman și nimic, niciodată, nu-i va putea compensa absența” — Pierre de Coubertin (1863-1937), fondatorul Comitetului Internațional Olimpic și părintele Jocurilor olimpice moderne, consemnează www.icomos.org.
În acest context, țările membre ale ICOMOS organizează o serie de evenimente, precum mese rotunde, conferințe, întruniri, expoziții, excursii, care se vor desfășura, printre altele, în Albania (vizită la Parcul arheologic din Amantia, Vlore), Armenia (expoziția ”Leu și taur înfruntându-se în statul Urartian”), Bulgaria (vizită la Amfiteatrul Ulpia Serdica, Sofia), China (o expoziție a sporturilor imperiale pe gheață și un carnaval antic al sporturilor, Beijing), Croația (evenimentul cu tema ”Arhitectura fortificațiilor în Croația”), Franța (evenimentul cu tema ”Arhitectura și activitățile sportive”), Grecia (o demonstrație de lupte pe stadionul antic Nemea), India (o excursie la siturile preistorice Chennai, Gudiyam Caves, Goonipalayam, Tamil Nadu), Coasta de Fildeș (vizită la stadionul ”Félix Houphouët-Boigny” și la Palatul Sporturilor din Treichville), Luxemburg (o vizită la Centrul național sportiv și cultural), Nigeria (lansarea unei cărți intitulată ”O istorie a sporturilor în Nigeria”), Turcia (maraton la Istanbul, având ca loc de plecare Hipodromul antic — Piața Sultanahmet, centru al vieții civile bizantine), potrivit site-ului www.icomos.org.
Tema din 2015 a fost ”Patrimoniul comemorativ” și s-a marcat, cu acest prilej, împlinirea a 50 de ani de activitate a Comitetului Internațional al Monumentelor și Siturilor.
ICOMOS și-a consacrat activitatea în vederea conservării și protejării monumentelor, ale ansamblurilor și siturilor aparținând patrimoniului cultural. Este singura organizație non-guvernamentală la nivel mondial care se dedică promovării aplicării teoriei, metodologiei, dar și a tehnicilor științifice în vederea conservării patrimoniului arhitectural și arheologic. Activitatea sa se bazează pe principiile consacrate în Carta Internațională din 1964 privind conservarea și restaurarea monumentelor și siturilor (Carta de la Veneția).
Totodată, organizația este constituită din experți care beneficiază de schimbul interdisciplinar al membrilor săi, între care se află arhitecți, istorici, arheologi, istorici de artă, geografi, antropologi, ingineri și urbaniști.
Membrii ICOMOS contribuie la îmbunătățirea conservării patrimoniului, având în vedere standarde și tehnici pentru fiecare tip de bunuri culturale de patrimoniu: clădiri, orașe istorice, peisaje culturale și situri arheologice.
În martie 2016, potrivit www.icomos.org, ICOMOS avea 9.500 de membri individuali din 151 de țări, 300 de membri instituționali, 106 Comisii Naționale și 28 de Comisii Științifice internaționale.
Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural a fost adoptată de Conferința generală a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură la 16 noiembrie 1972. În prezent, Lista Patrimoniului Mondial include 1.007 proprietăți din 161 de state părți (care au aderat la Convenție), monumente care fac parte din patrimoniul cultural și natural, pe care Comitetul Patrimoniului Mondial le consideră ca având o valoare universală excepțională. Dintre acestea, 779 sunt cu specific cultural, 197 sunt naturale, 31 sunt mixte, iar 46 sunt în pericol de a se distruge, potrivit whc.unesco.org/en/list.
România a acceptat Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural la 30 martie 1990, prin Decretul 187/1990, devenind stat parte a Convenției. Țara noastră are trecute pe Lista Patrimoniului Mondial: Delta Dunării, Biserici din Moldova, Mănăstirea Horezu, Satele cu biserici fortificate din Transilvania, Cetățile dacice din Munții Orăștiei, Centrul istoric din Sighișoara, Biserici de lemn din Maramureș.
