24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Aproape două treimi dintre participanții la un studiu IRES consideră că România ar fi evoluat înspre mai bine dacă după Revoluția din 1989 s-ar fi optat pentru monarhie, dar numai 21% susțin că ar prefera trecerea la monarhie, în timp ce 62% declară că ar alege menținerea republicii în eventualitatea organizării unui referendum privind forma de guvernământ în țara noastră.
Potrivit studiului „Casa Regală a României la 150 de ani — Percepții și reprezentări”, publicat în revista Sinteza și transmis luni AGERPRES de Biroul de Presă al Majestății Sale Regelui Mihai I, aproape două treimi (61%) dintre români au încredere în Casa Regală, iar 93% dintre intervievații sondajului IRES susțin că au auzit despre această instituție.”Încrederea în Casa Regală este prezentă pe coordonate pozitive (multă și foarte multă) în rândul a 61% dintre cei chestionați și crește odată cu înaintarea în vârstă, iar respondenții cu studii superioare declară în mai mare măsură decât cei cu un nivel de educație mai scăzut că au multă sau foarte multă încredere în această instituție; proporția celor care declară că au foarte multă sau multă încredere în Casa Regală a României este mai scăzută în Moldova, față de celelalte regiuni”, precizează studiul.
Potrivit sondajului, „între 6 și 7 intervievați din 10 nu au dat un răspuns când au fost întrebați ce principii sau valori reprezintă, în viziunea lor, Casa Regală a României, iar dintre cei care au oferit un răspuns la această întrebare, cei mai mulți au menționat drept principii evocate de Casa Regală corectitudinea, seriozitatea, încrederea, tradiția, onestitatea, cinstea și stabilitatea”.
Studiul relevă că aproape un sfert (23%) dintre cei care au auzit de Casa Regală a României cunosc activitatea acestei instituții, bărbații, persoanele care locuiesc la oraș și cele care trăiesc în sudul României declarând într-o proporție mai mare că ar cunoaște activitatea Casei Regale. Doar 5% dintre cei care sunt familiarizați cu activitatea Casei Regale sunt nemulțumiți și au o părere proastă sau foarte proastă despre ea.
O treime dintre cei care au auzit de Casa Regală a României sunt familiarizați cu activitatea principesei Margareta și a principelui Radu, părerile celor care cunosc activitatea principilor fiind bune sau foarte bune în proporție de 90%, doar 6% dintre aceștia declarând că părerea lor este proastă sau foarte proastă.
Unul din zece respondenți nu își declară opinia cu privire la gradul de implicare a membrilor Casei Regale în viața publică din România. Proporțiile celor care cred că aceștia sunt implicați atât cât trebuie în viața publică din România și a celor care consideră că sunt implicați insuficient sunt apropiate: 42% versus 45%.
Întrebați ce anume ar trebui să facă membrii Casei Regale pentru a fi mai implicați în viața publică din România, respondenții care consideră că aceștia sunt implicați insuficient recomandă cel mai frecvent: o mai mare implicare în politică/ legislație (17%), Casa Regală să se facă mai bine cunoscută (10%) și Casa Regală să sprijine săracii /să realizeze acte de caritate (6%).
Relațiile Casei Regale cu Europa și alte Case Regale sunt evaluate pozitiv în cea mai mare măsură, 85%, respectiv 84% dintre respondenții care au auzit de Casa Regală a României având o părere foarte bună și bună despre acestea.
În ceea ce privește percepția referitoare la relațiile dintre Casa Regală și români, 82% dintre respondenții care au auzit de Casa Regală au o părere bună sau foarte bună.Relațiile Casei Regale cu Președinția României suscită opinii pozitive în rândul a 73% dintre persoanele cărora le-a fost adresată această întrebare, iar relațiile pe care Casa Regală le are cu societatea civilă determină păreri bune sau foarte bune în rândul a 67% dintre intervievați.
Relațiile dintre Guvern și Casa Regală sunt percepute pozitiv de către majoritatea respondenților (55%), iar cele cu Parlamentul și oamenii politici români înregistrează evaluări pozitive în proporție de 53%, respectiv 46%.
77% dintre respondenții care au auzit de Casa Regală a României sunt de părere că în viitor relațiile acesteia cu societatea românească ar trebui să se consolideze și alți 10% dintre respondenți menționează că rolul Casei Regale ar fi să preia puterea/conducerea țării.
Rugați să acorde note care să indice opinia lor privind însemnătatea rolului pe care l-au avut regii în istoria României, respondenții au acordat note care semnifică însemnătate crescută (apropiere de un rol ‘crucial’) în primul rând regelui Mihai I (medie de 8,36) și regelui Carol I (media fiind de 8,16).
Aproape două treimi dintre intervievații care au auzit de Casa Regală a României declară că știu cine succede regelui Mihai I în reprezentarea instituției. 71% dintre cei care declară că sunt la curent cu această informație o menționează pe principesa Margareta drept persoana care va reprezenta, în viitor, Casa Regală a României, iar alți 15% amintesc că în linia de succesiune ar urma ‘fiica regelui’, fără însă a specifica la care dintre fiicele regelui Mihai I fac referire.
99% dintre respondenți au auzit de regele Mihai I, iar despre deteriorarea stării sale de sănătate sunt informați cea mai mare parte dintre românii intervievați (92%).
Doar 16% dintre respondenți cunosc data în care se sărbătorește Ziua Regalității în România și 12% declară că sărbătoresc această zi. Mai mult de jumătate (51%) dintre persoanele chestionate declară că sunt la curent cu faptul că anul 2016 este unul jubiliar, sărbătorindu-se 150 de ani de la fondarea Casei Regale a României, dar și de la punerea bazelor Statului român modern.
Studiul „Casa Regală a României la 150 de ani — Percepții și reprezentări” a fost realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie — IRES în perioada 23-24 martie 2016, pe un eșantion total de 1.073 de subiecți cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ pentru populația adultă din România, marjă de eroare fiind de plus/minus 3%.
