Secretarul general al ONU și-a exprimat preocuparea în legătură cu politicile din UE privind migranții

Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite (ONU), Ban Ki-moon, și-a exprimat joi preocuparea, într-un discurs rostit în Parlamentul Austriei, în legătură cu adoptarea de către Europa a unor politici ”din ce în ce mai restrictive” privind migranții, relatează AFP.”Sunt preocupat de faptul că țările europene adoptă în prezent politici din ce în ce mai restrictive referitoare la imigrație și refugiați”, a declarat secretarul general al ONU la o zi după ce Viena și-a înăsprit prevederile privind dreptul de azil, pe fondul unei ascensiuni a extremei drepte în această țară. Astfel de politici contravin ”obligațiilor statelor” față de ”dreptul internațional, dreptul umanitar și dreptul european”, a subliniat Ban Ki-moon. ”Sunt alarmat în legătură cu creșterea xenofobiei aici (în Austria) și în alte părți”, a adăugat el.

Ca o nouă etapă în înăsprirea legislației față de migranți, constatată în mai multe țări ale Europei în ultimele luni, Austria a introdus miercuri posibilitatea de a decreta ”starea de urgență migratorie, un regim care permite suspendarea de facto a dreptului de azil.

Ban Ki-moon, care s-a exprimat în fața aleșilor și a guvernului cancelarului social-democrat Werner Faymann, a reamintit că a fost ”foarte impresionat” de mijloacele pe care statul, instituțiile și voluntarii le-au desfășurat în Austria în toamna trecută pentru a-i primi pe imigranți.

”Vreau să cred că Austria va contribui în continuare la eforturile Uniunii Europene în vederea unui demers colectiv” în acest dosar, a subliniat diplomatul, care a reamintit că a el însuși a trebuit să se refugieze când avea șase ani, în timpul războiului din Coreea.

Austria a primit 90.000 de refugiați în 2015, respectiv mai mult de 1% din populația sa, fiind depășită doar de Suedia în cadrul UE. Ea și-a închis porțile de atunci în mod treptat, în contextul unei ascensiuni a extremei-drepte, candidatul Partidului Libertății (FPOe) Norbert Hofer clasându-se pe primul loc la alegerile prezidențiale din 24 aprilie, cu 35 % din sufragii.