24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Radiația ionizantă este un tip de energie eliberată de atomi sub formă de unde electromagnetice sau particule.
Oamenii sunt expuși la surse naturale de radiații ionizante, precum și surse construite de om. Sursele naturale de radiații sunt inclusiv materialele radioactive găsite în sol, apă și aer, iar sursele artificiale (create de om) sunt reprezentate și de dispozitivele medicale, inclusiv aparatura care asigură producerea proiecțiilor radiografiilor X. 98% din sursele artificiale sunt reprezentate de radiațiile din practica medicală și reprezintă 20% din expunerea totală a populației la radiații ionizante, arată datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
În imagistica medicală radiațiile sunt folosite pentru a salva vieți, dar și pentru a preveni necesitatea altor proceduri invazive. Datele OMS arată că anual, la nivel mondial , aproximativ 3,6 miliarde de investigații radiologice cu razele X sunt efectuate cu scop diagnostic, iar 7,5 milioane de tratamente efectuate sunt cele în care se folosesc razele X– adică radioterapia.
OMS atrage atenția că utilizarea necorespunzatoare poate duce la doze de radiații inutile și neintenționate pentru pacienți. Există efecte pe termen lung care pot să apară câțiva ani sau chiar zeci de ani mai târziu după expunerea la radiații – cum ar fi arsuri la nivelul pielii, cancere sau sindromul acut de iradiere. În cazul în care doza de radiații este redusă sau dacă pacientul este expus de-a lungul unei perioade mai lungi de timp, impactul efectelor nu este la fel de puternic. Efectele nu vor avea loc întotdeauna, însă apariția lor este direct proporțională cu doza de radiații ionizante.
OMS precizează că riscul este mai mare pentru copii și adolescenți să fie iradiați, deoarece aceste grupuri sunt mult mai sensibile la expunerea la radiații decât adulții. De altfel, din totalul investigațiilor, aproximativ 350 de milioane dintre acestea sunt efectuate copiilor cu vârsta sub 15 ani, potrivit datelor OMS.
De asemenea, o altă problemă o reprezintă expunerea prenatală la radiații ionizante, ce poate induce leziuni ale creierului la fetuși ca urmare a expunerii acestora între săptămânile 8-15 de sarcină și între săptămânile 16-25 de sarcină, potrivit OMS.
Specialiștii OMS atrag atenția că atât pacienții, cât și familiile lor nu sunt informați corect cu privire la riscurile și beneficiile unor astfel de proceduri.
De aceea, OMS a lansat în urmă cu mai mulți ani o inițiativă globală privind siguranța radiațiilor în contextele medicale. Astfel, una dintre priorități este aceea de a îmbunătăți comunicarea riscului de iradiere în imagistica pediatrică. Astfel este util dialogul eficient și echilibrat între personalul de asistență medicală, familii și pacienți cu privire la beneficiile și riscurile pe care le prezintăefectuarea unei investigații radiologice în care se folosesc razele X.
În prezent, OMS sprijină Statele Membre pentru a aplica Ghidul revizuit și actualizat referitor la standardele internaționale de siguranță în ceea ce privește expunerea la radiații (BSS).
