Obiectivul României este continuarea procesului de integrare europeană, prin aderarea la spațiul Schengen și la Zona Euro, a subliniat președintele Klaus Iohannis, luni, la recepția de Ziua Europei de la Palatul Cotroceni.
„Obiectivul nostru este continuarea procesului de integrare europeană, prin aderarea României la spațiul Schengen și de asemenea la Zona Euro. Locul nostru este în spațiul Schengen ca stat membru cu drepturi depline. Aderarea României va consolida securitatea acestuia și va transmite, într-un moment de răscruce, un mesaj politic puternic de sprijin pentru menținerea principiului liberei circulații a persoanelor”, a declarat Iohannis.
El a reafirmat că în cadrul UE este nevoie de mai multă viziune, coerență și de mai puțină birocrație.
„Ce poate oferi România în acest context este încredere și parteneriat. Ca parte a Uniunii, România acționează pentru ca aceasta să furnizeze în continuare mai multă stabilitate, democrație și prosperitate în interiorul și în jurul său. Ne dorim o Uniune mai puternică și mai unită, capabilă să ofere soluții credibile, proiecte și politici cu viziune pe termen lung”, a arătat Iohannis.
Șeful statului a susținut că România își va exprima poziția cu privire la funcționarea instituțiilor europene, pornind de la necesitatea că UE să-și redobândească viabilitatea.
„Avem nevoie de o vecinătate a Uniunii cât mai stabilă și prosperă și sprijinim parcursul european și procesele de reformă în țările partenere. Un loc special în acest cadru îl ocupă relația cu Republica Moldova și susținerea fermă pe care o acordăm drumului european al acesteia”, a spus el.
Iohannis a indicat și că România va continua să promoveze proiecte de cooperare regională, precum cele din regiunea Dunării sau din zona Mării Negre.
„Peste trei ani, România va deține Președinția Consiliului Uniunii Europene. Trebuie să continuăm să dezvoltăm profilul de stat membru al Uniunii, să ne pregătim și promovăm pozițiile în procesul decizional european, să comunicăm mai bine în interiorul Uniunii, dar și în afara ei”, a arătat șeful statului.
El s-a arătat îngrijorat de referendumul care va avea loc în Marea Britanie.
„Vă mărturisesc că privesc cu îngrijorare referendumul din Marea Britanie și impactul lui asupra Uniunii Europene. Sper într-un rezultat care să confirme încrederea în proiectul european și din care atât Uniunea, cât și Marea Britanie să iasă mai puternice împreună. Locul Marii Britanii este în Uniunea Europeană — aceasta rămâne opțiunea noastră fermă”, a arătat Iohannis.
Printre marile amenințări la adresa proiectului european, a subliniat șeful statului, se numără neîncrederea, resemnarea, scepticismul și lipsa de solidaritate.
„Atunci când vorbim despre pericolele sau provocările la care este supusă astăzi Uniunea, prima tentație este să ne gândim mai degrabă la fenomene exterioare, care au la rândul lor consecințe interne. Pe bună dreptate, vorbim aici despre riscuri de securitate la Sudul și Estul Europei, despre situația din Ucraina, despre milioanele de oameni din zone de conflict care încearcă să-și găsească refugiul pe continentul nostru și despre exploatarea acestui fenomen de către forțele eurosceptice, despre terorism și despre pericolul rasismului, extremismului sau antisemitismului. Dincolo de aceste fenomene vizibile, personal, cred că printre marile amenințări la adresa proiectului european se numără neîncrederea, resemnarea, scepticismul și lipsa de solidaritate. Atunci când dăm la o parte aceste pericole care sunt în interior, vom putea să le gestionăm mai bine și pe cele care vin din exterior”, a spus șeful statului.
Potrivit lui, criza refugiaților este în prezent „un test pe care Uniunea nu are voie să îl rateze și care afectează întreaga construcție”.
„Pledăm în continuare pentru o soluție comună, care să țină cont însă și de realitățile fiecărui stat membru. România își pune la dispoziție expertiza și resursele pentru soluționarea acestei crize”, a adăugat Iohannis.