24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Pentru prima dată, oamenii de ştiinţă au arătat că, dacă propriile celule din sistemul imunitar al pacientului sunt incapabile să recunoască şi să atace tumorile, celulele sistemului imunitar al altei persoane ar putea face acest lucru.Într-un nou studiu, oamenii de ştiinţă au demonstrat că, prin introducerea anumitor componente ale celulelor imune (celule T) de la un donator sănătos în celulele imune disfuncţionale ale unui pacient cu cancer, ei pot „învăţa” aceste celule să recunoască celulele canceroase şi să le atace, scrie Descoperă.
„Într-un fel, descoperirile noastre arată că răspunsul imun la pacienţii cu cancer poate fi consolidat. Există mai multe aspecte în celulele canceroase pe care le putem exploata”, spune membrul echipei, Ton Schumacher de la Institutul de Cancer din Olanda.
„O modalitate de a face acest lucru este de a găsi celulele T potrivite de la un donator. Acele celulele T pot fi apoi utilizate pentru a modifica genetic celulele T proprii ale pacientului, astfel încât acestea să poată detecta celulele canceroase”, a explicat Ton Schumacher.
Tratamentele existente încearcă să distrugă celulele canceroase prin pomparea în corp a asubstanţelor chimice (procedură cunoscută şi sub denumirea de chimioterapie) sau cu lumină de laser (radioterapie). Aceste metode sunt extrem de nocive, aşa că oamenii de ştiinţă din întreaga lume încearcă să dezvolte o altă metodă numită imunoterapie, ce pare să aibă o mare speranţă.
Imunoterapia se bazează pe ideea că anumite tratamente ar putea impulsiona propriul sistem imunitar al unui pacient să lupte singur împotriva cancerului.
Dar când vine vorba de cancer, celulele T pot eşua din două motive principale: fie din cauza anumitor „bariere” care interferează cu capacitatea lor de a depista celulele canceroase, sau pur şi simplu, aceste celule T nu consideră necesar să distrugă celulele canceroase.
Recent, oamenii de ştiinţă au obţinut rezultate foarte promiţătoare. Într-un studiu, celulele T defecte au fost extrase din sângele pacienţilor cu leucemie, reprogramate pentru a depista tipul specific de cancer şi apoi reintroduse în organismul pacientului pentru a lupta mai eficient cu boala, potrivit Descoperă.
„Într-un studiu, 94% dintre pacienţii cu leucemie limfoblastică acută au prezentat semne de dispariţie completă a simptomelor. Pentru pacienţii cu alte tipuri de cancer de sânge, ratele de răspuns au fost de peste 80% şi mai mult de jumătate au experimentat o remisie completă”, a declarat Fiona MacDonald.
Ei au identificat secvenţe corecte de ADN prin cartografierea unor fragmente de proteine numite neo-antigeni pe suprafaţa celulelor canceroase la trei pacienţi de la Spitalul Universitar din Oslo. La toţi cei 3 pacienţi, celulele canceroase păreau să afişeze un număr mare de diverşi neo-antigeni, dar niciunul nu a fost luat de propriile lor celule T. Din fericire, ei au stimulat un răspuns imun în celulele imune ale donatorului sănătos.
Deci, practic, ei folosesc un sistem de „împrumut” imunitar pentru a ajuta sistemul imunitar existent „să depisteze” celulele canceroase.
