24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Peste 50.000 de documente anterioare anului 1600 păstrate în arhivele din țară vor fi accesibile prin intermediul bazei de date – Arhiva Medievală a României, lansată vineri de Universitatea din București.
„Sunt, până acum, în jur de 38.500 de unități arhivistice, care conțin multe copii și în total vor rezulta în jur de 50.000 de metadate sau fișe de documente care vor fi accesibile online, gratuit pe pagina www.arhivamedievala.ro„, a explicat conf. univ. dr. Marius Diaconescu, managerul proiectului, în conferința de lansare a proiectului.
Diaconescu a informat că experții paleografi specialiști în latină, maghiară și germană au fost angajați în proiect de Universitatea din București și Universitatea Babeș-Bolyai, iar documentele în slavonă, chirilică, greacă și turcă au fost inventariate de specialiștii Arhivelor Naționale.
„Am pariat pe tineri și nu m-am înșelat!”, a spus el, menționând că marele câștig al proiectului îl reprezintă formarea unui corp de tineri specialiști în paleografie.
Directorul Arhivelor Naționale ale României, dr. Ioan Drăgan, a apreciat proiectul drept „o realizare istorică”, prin intermediul căruia arhivele românești se vor situa la același nivel cu instituții similare din Europa și din lume.
„Prin includerea în platforma europeană această bază de date românească va fi cunoscută pe continent și în lume”, a mai spus Ioan Drăgan.
La rândul său, conf. univ. dr. Ionuț Costea, de la Universitatea Babeș-Bolyai, consideră că proiectul va contribui la deschiderea către o valorificare viitoare a surselor istoriei românești și europene, în timp ce directorul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” din București, dr. Ovidiu Cristea, a mulțumit inițiatorilor demersului pentru faptul că s-a ușurat munca cercetătorilor instituției prin facilitarea accesului, până acum imposibil sau dificil, la sursele de documentare medievale.
La eveniment a fost prezentă și conducerea Arhivelor Naționale ale Norvegiei, partener al proiectului. Partea norvegiană a apreciat importanța proiectului, oportunitățile pe care acesta le va oferi cercetării românești și europene.
După București, proiectul va fi lansat la Cluj-Napoca și Budapesta.
Potrivit arhivamedievala.ro, proiectul „Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naționale ale României” este implementat de Universitatea din București, în parteneriat cu Arhivele Naționale ale României, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Arhivele Naționale ale Norvegiei în perioada decembrie 2014 — octombrie 2016, în cadrul Programului PA16/RO12 „Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural”, finanțat prin Mecanismul Financiar SEE 2009—2014.
Baza de date Arhiva Medievală a României este o noutate în țară și va contribui esențial la cunoașterea istoriei românilor, ungurilor, sașilor, romilor și a altor popoare care au conviețuit în acest spațiu în secolele XII — XVI prin facilitarea accesului la sursele istorice.
Proiectul are o valoare de aproape patru milioane de lei, iar obiectivul acestuia constă în digitizarea tuturor documentelor medievale anterioare anului 1600 păstrate în Arhivele Naționale ale României, indiferent de forma de păstrare, și crearea unei baze de date accesibile online.
Inițial, proiectul prevedea scanarea a circa 32.000 unități arhivistice din Arhivele Naționale ale României, care se află în 32 de servicii județene. Au fost identificate și scanate 38.500 unități arhivistice, obiectivul fiind atins în proporție de 120%. Cea mai mare parte a documentelor se află la Serviciul Județean Cluj al Arhivelor Naționale ale României — 19.800 unități arhivistice.
Pe lângă documentele din Arhivele Naționale, proiectul se va extinde și la alte instituții și persoane fizice care au în proprietatea lor documente anterioare anului 1600, în funcție de disponibilitatea acestora și posibilitățile tehnice și financiare, până acum asociindu-se Biblioteca Centrală Universitară Lucian Blaga din Cluj-Napoca și Muzeul Național de Istorie a României.
Grupul țintă al proiectului este format din: mediul academic din România și din Republica Moldova, dar și din Ungaria și Germania, datorită ponderii documentelor transilvănene; cercetătorii istoriei locale, profesori din învățământul preuniversitar și pasionați de istoria locală sau regională; comunitățile locale, deoarece o mai bună cunoaștere a istoriei lor va contribui la definirea și întărirea identității locale, precizează sursa citată.
