24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Comunitatea musulmană începe, luni, Postul de 29 de zile al Lunii Ramazan, pasaj de primenire spirituală considerat cel de-al treilea stâlp al credinței islamice, se arată într-un comunicat de presă al Muftiatului Cultului Musulman din România.
Potrivit tradiției, Luna Ramazan comemorează în fiecare an începutul revelării Coranului, Cartea Sfântă a Islamului, de către Allah către Profetul Muhammed. Acest eveniment este consemnat a fi avut loc în anul 610, în Noaptea Sfântă de Kadîr a Lunii Ramazan, pe când Profetul se afla în peștera Hira din muntele Nur, de lângă orașul Mecca. Musulmanii consideră că revelație ar fi durat 23 de ani, 12 ani în Mecca și 11 ani în Medina, până în anul 632.
Referindu-se la acest context, Muftiul Muurat Iusuf, Șeful Cultului Musulman din România, a declarat, pentru AGERPRES, că pentru religia islamică, Postul Ramazanului este un act de pietate și recunoștință față de Allah, și se consideră că în această perioadă porțile Paradisului sunt deschise, cele ale Iadului se închid, iar diavolii sunt încătușați.
‘Un moment important pentru credincioșii musulmani în perioada Lunii Ramazan este Noaptea de Kadîr (Kadîr Gecesi-Noaptea Atotputernică), celebrată anul acesta în noaptea de 1/2 iulie, când celebrăm și rememorăm începutul revelării Cărții Sfinte, Coranul, Profetului Muhammed de către Allah Atotputenicul. Tradiția spune că în această noapte rugăciunile sunt îndeplinite’, a declarat Muftiul, pentru AGERPRES.
Învățăturile islamice impun ca în perioada postului credincioșii musulmani să parcurgă un ciclu spiritual profund, distinct normelor cotidiene de pe parcursul anului, cele patru săptămâni fiind petrecute în abstinența impusă de preceptele religioase și în rugăciune, pentru primenirea corporală și spirituală. Postul negru, diurn, și efectuarea celor cinci rugăciuni zilnice, de preferință în cadrul unei geamii, sunt urmate în perioada nocturnă de cine colective — ‘Iftar’, pe care musulmanii înstăriți le împărtășesc cu prietenii, persoanele defavorizate material, rudele, cunoscuții sau pelerinii. În aceași perioadă, masa rituală de dinaintea rărăritului — ‘Sahur’, este luată în familie.
‘Postul cel Mare impune și abstinența de la mâncare, băutură, fumat și relații intime, în intervalul menționat. Călătorii, femeile gravide, femeile care alăptează și bolnavii pot amâna postul, urmând a-l ține ulterior. Religia islamică stabilește postul ca un mijloc de purificare, un exercițiu de autocontrol și o dovadă de credință’, a completat Muftiul Iusuf.
De asemenea, pentru a marca semnificația deosebită a Luni Sfinte Ramazan, slujbele din moschee, ?mukavele’, încep dimineața cu citirea Coranului, urmate de predici speciale ale imamilor, la care participă femeile. Seara se săvârșesc alte slujbele, ?teraavih’, cu participarea atât a bărbaților cât și a femeilor din comunitate.
La sfârșitul Postului cel Mare, musulmanii celebrează timp de trei zile Ramazan Bayramul. Sărbătoarea începe cu slujba religioasă de dimineață, ce este oficiată în toate lăcașele de cult. Apoi, credincioșii musulmani aduc un pios omagiu celor care au trecut la eternitate după care merg în vizită la rude și prieteni pentru a sărbători. Pe lângă pregătirea mâncărurilor tradiționale, pilaf cu carne de oaie ori plăcinte cu carne de vită, Ramazan Bayramul este așteptat și pentru festinul cu dulciuri tradiționale — popular, sărbătoarea fiind supranumită și Șeker Bairam (Sărbătoarea Dulce). Mesele musulmanilor vor abunda acum de deserturi alese — baclavale, sarailii, fructe confiate, halviță, cozonaci, sütlaç (budincă cu orez și lapte), kadaif, limonadă cu mentă sau bragă — oferite cu prisosință ca ofrandă pentru prosperitate copiilor care vin să ureze de spor și sănătate, pe la casele rudelor și prietenilor.
