Stenturile sunt tuburi expandabile ce au rol de susţinere în interiorul arterei şi menţin vasul de sânge deschis. Stenturile reprezintă o metodă sigură şi recomandată în cazul stenozării sau înfundării vaselor de sânge. Stenturile se folosesc în situaţia în care bolnavul are ateroscleroza, una dintre bolile cele mai răspândite la nivel mondial, fiind cauzată de depunerea plăcilor de aterom la nivelul vaselor de sânge. Altfel spus, pe pereţii vasului de sânge are loc o depunere de colesterol, fapt care conduce la îngustarea sau înfundarea acestuia.
O metodă minim invazivă este tratamentul endovascular în care se folosesc stenturile. Intervenţia de montare a stenturilor durează între 15 minute şi două ore, în funcţie de gradul de severitate al afecţiunii.
Ateroscleroza este una dintre bolile cele mai răspândite la nivel mondial, fiind cauzată de depunerea plăcilor de aterom la nivelulvaselor de sânge. Altfel spus, pe pereţii vasului de sânge are loc o depunere de colesterol, fapt care conduce la îngustarea sau înfundarea acestuia. Mai exact, „fluxul de sânge nu mai circulă la fel, în aceeaşi cantitate şi cu aceeaşi viteză, iar organele care trebuie alimentate nu mai primesc cantitatea necesară de sânge şi din cauza aceasta apar diferite probleme. La inimă putem discuta despreangină, adică durere în piept, sau de infarct miocardic atunci când se înfundă un vas de sânge. La nivelul carotidelor discutăm deaccidente vasculare ischemice, iar la nivelul membrelor inferioare de regulă, pentru că ele sunt cele mai solicitate, discutăm despre greutăţi şi dureri în timpul mersului”, a declarat pentru Sănătatea TV, dr. Bogdan Dorobăţ, medic primar radiologie intervenţionalăla Centrul Medical Hemodinamic.
Stenturile, plase cilindrice ce ţin vasele dilatate
O metodă minim invazivă este tratamentul endovascular, care se realizează într-un laborator de angiografie, folosind baloane saustenturi. Stenturile, acele plase cilindrice, sunt mult mai indicate în cazul în care vasul de sânge este elastic, iar leziunea se strânge la loc. „Se face un abord la nivelul unui vas de sânge, de regulă la nivel inghinal, unde se puncţionează artera femurală, sau la nivel brahial, unde se puncţionează artera brahială, artera de la mână. Prin interiorul vaselor de sânge se introduc aceste materiale care încearcă să desfunde sau să dilate vasele. Materialele sunt reprezentate fie de baloane, fie de stenturi. În cazul baloanelor, procedeul este foarte simplu: se umflă un balon care îţi dilată vasul în zona respectivă, se desfundă vasul şi apoi se retrage balonul. Deci nu rămâne nimic în organismul pacientului. După aceasta vezi dacă rezultatul obţinut este bun. Dacă eşti mulţumit nu este nevoie de mai mult, dar de multe ori peretele vasului fiind elastic, atunci leziunea se strânge la loc şi atunci mai corect este de pus prin interior o plasă cilindrică, ca o proteză, care să ţină vasul deschis în zona respectivă. Contează foarte mult cât e de lungă leziunea, cât e de gravă. Diametrul vasului este foarte important deoarece cu cât diametrul vasului este mai mic cu atât există un risc mai mare de înfundare în timp”, a explicat dr. Bogdan Dorobăţ. Intervenţia este mai puţin traumatizantă decât o una chirurgicală, în care e nevoie de anestezie generală sau rahianestezie. În cazul intervenţiei endovasculare se face anestezie locală la nivelul locului de puncţie, fie că se intră pe la nivel femural, fie pe la nivel brahial, la nivelul mâinii. Pe toată durata intervenţiei pacientul este conştient , iar dacă totul este în regulă a doua zi el poate să plece acasă. Intervenţia durează între 15 şi două ore, în funcţie de gradul de severitate al afecţiunii. După efectuarea intervenţiei, pacientul trebuie să evite în continuare factorii de risc, să respecte tratamentul indicat de medicul specialist, să facă mişcare pentru a ajuta sângele să circule şi să se prezinte de urgenţă la medic în cazul în care apar modificări ale stării de sănătate, potrivit dr. Bogdan Dorobăţ de la Centrul Medical Hemodinamic.
Arteriopatia periferică, o afecţiune a vaselor de sânge periferice
Dacă se are în vedere patologia periferică, legată de vasele de la membrele inferioare, atunci se poate vorbi despre arteriopatia periferică. În această situaţie, „pacientul de regulă ne relatează că are dureri la nivelul picioarelor, mai ales la nivelul gambei. De cele mai multe durerile nu sunt în repaus decât în stadiile grave şi sunt doar la mers. O particularitate mai specială se întâlneşte la pacienţii diabetici, care au şi neuropatie diabetică, deci afectări la nivelul nervilor. De multe ori aceştia sesizează târziu sau chiar foarte târziu problemele de la picioare, pentru nu îi doare. Şi deja când te doare treaba poate fi foarte serioasă, fiind de multe ori leziuni ireversibile. De aceea acest gen de pacienţi trebuie să fie mai atenţi decât ceilalţi”, a mai declarat dr. Bogdan Dorobăţ. Principalii factori de risc ai bolii aterosclerotice îi reprezintă fumatul, diabetul şi hipertensiunea arteială. Potrivit dr. Bogdan Dorobăţ, fumatul este un factor de risc extrem de important, dar pe care lumea îl neglijează. Aşa se face că peste 50-60% din pacienţii fumători ajung să aibă, mai devreme sau mai târziu, probleme cu vasele de sânge. În ceea ce priveşte diabetul, un pacient cu o astfel de afecţiune trebuie să ştie foarte bine că o glicemie incorect controlată duce în timp la depunerea de colesterol pe vasele de sânge. În acelaşi timp, o tensiune incorect tratată duce la pierderea elasticităţii vaselor de sânge, fapt care favorizează depunerea de plăci de colesterol pe acestea. De asemenea, mai sunt şi alţi factori de risc, precum colesterolul şi factorii ereditari, însă principalii factori sunt diabetul şi fumatul.
Angiografia, o metodă exactă de investigare
O astfel de afecţiune este uşor de diagnosticat, portivit dr. Bogdan Dorobăţ. Primul lucru care trebuie făcut este ca pacientul să se prezinte la un medic de specialitate, care îi va face un examen clinic. „Cel mai simplu examen clinic care se poate face la ora actuală la acest gen de pacient este vezi dacă are puls, dacă are puls la nivelul arterelor femurale, dacă are puls la nivelul arterei poplitee, care este în spatele genunchiului, sau la nivelul arterelor tibiale. Următoarea investigaţie pe care în general medicul o recomandă este examenul Doppler. Este un fel de ecografie, dar care reuşeşte să vadă fluxul de sânge şi să-l măsoare şi vede cum circulă sângele prin interior. Examenul poate arăta dacă există o leziune, există un vas înfundat, există o îngustare, stenoză cum spunem noi, pe anumitevase de sânge şi reprezintă un examen chiar foarte bun. Cea mai cinstită şi mai corectă metodă de investigaţie a arborelui vascular esteangiografia. Deci injectarea unei substanţe de contrast chiar în vasul în care te interesează şi vizualizarea lui sub control radiologic. Dacă examenul Doppler sau alte investigaţii neinvazive au un grad de eroare din cauza experienţei medicului sau a prelucrării imaginilor pe calculator, angiografia nu prea are cum să greşescă. Este examenul gold standard pentru investigarea vaselor de sânge. De abia după aceea te lămureşti ce are pacientul şi poţi să spui care este tratamentul corect”, a mai subliniat dr. Bogdan Dorobăţ.
Radiologia intervenţională, mult mai indicată în unele afecţiuni ale vaselor de sânge
În ceea ce priveşte tratamentul, acesta depinde de severitatea afecţiunii. În principiu se poate apela la trei tipuri de tratament. Potrivit dr. Bogdan Dorobăţ, „prima etapă, dacă pacientul pe angiografie nu are nişte probleme importante, este tratamentul medicamentos. Şi foarte important, să nu uităm niciodată, reducerea sau eliminarea factorilor de risc. Sunt medicamente care încearcă să fluidizeze sângele, să îmbunătăţească colateralele vaselor ş.a.m.d. Dacă problema la nivelul vaselor de sânge este mai serioasă, clinicianul şi radiologul intervenţionist iau o decizie cu privire la tipul intervenţiei de care are nevoie pacientul. Sunt cazuri în care intervenţiile minim invazive, de radiologie intervenţională, sunt mai indicate, însă sunt şi cazuri în care limitele acestor metode sunt depăşite şi pacientul are strict o indicaţie clară şi corectă, doar chirurgicală. Din păcate sunt pacienţi care, în unele cazuri, nu au niciun fel de soluţie. Şi asta deoarece fie că ajung foarte târziu la medic, fie vasele sunt atât de afectate încât nici măcar chirurgul nu poate să intervină. Din păcate sunt şi pacienţi care ajung la amputaţii”, a mai adăugat specialistul în radiologie intervenţională.