Pe parcursul ultimilor ani, Republica Moldova a înregistrat o creştere economică rapidă, asistată de progrese semnificative în domeniul reducerii sărăciei. Creşterea economică a constituit 5 procente anual cu începere din 2000. În acelaşi timp, rata sărăciei la nivel naţional s-a redus de la 68 procente la 27 procente în perioada 2000-2004 şi a continuat evoluţia descendentă atingînd nivelul de 11.4 procente în 2014. Cu toate acestea, Republica Moldova rămîne una din cele mai sărace ţări din Europa, confruntîndu-se cu provocări de menţinere a progresului, apreciază experții Băncii Mondiale.

Raportul, lansat astăzi la Chişinău, include raportul propriu-zis privind „Reducerea sărăciei şi prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective” şi studiile complementare „Piaţa muncii în Republica Moldova” şi „Transformarea structurală a exploataţiilor agricole mici din Republica Moldova: implicaţii pentru reducerea sărăciei şi prosperitatea împărtăşită”.

Potrivit Raportului, pe lîngă creşterile atestate la nivelul salariilor non-agricole, pensiile au fost factorul cel mai important ce a contribuit la creşterea veniturilor pentru cele mai sărace 40 procente ale populației şi la reducerea sărăciei. Desigur pensiile nu reprezintă instrumentul cel mai eficient pentru susținerea celor mai nevoiaşe categorii de persoane. Piața muncii din Republica Moldova a contribuit la îmbunătăţirea situaţiei, dar anume prin rezultatele de creștere a productivității muncii şi nu prin crearea unor noi locuri de muncă – de fapt, ocuparea forței de muncă a scăzut în mod constant. Adiţional, există inegalități persistente între spaţiul urban şi cel rural la nivel de educaţie şi acces la servicii, iar șocurile macroeconomice și climatice sporesc și mai mult vulnerabilitatea persoanelor care nu au o situaţie materială bună.

„Creșterea remitenţelor încetineşte, iar statul nu își poate permite o majorare a pensiilor”, a declarat Maria Eugenia Dávalos, economist principal la Banca Mondială, unul din autorii principali ai studiului. „Astfel, pe viitor, îmbunătățirea standardelor de viață trebuie să fie generată de locurile de muncă”.

Recomandările propuse în cadrul studiilor includ consolidarea pieţii interne a muncii, abordarea corupției în mediul de afaceri, dezvoltarea activităţilor agricole și non-agricole în mediul rural, şi  îmbunătățirea acoperirii sistemului de asigurări sociale și alocațiilor pentru încălzire.

„Consolidarea mijloacelor de existență ale micilor agricultori este extrem de importantă, deoarece sectorul agricol asigură în continuare 30 la sută din ocuparea forței de muncă, iar alți 24 la sută fiind angajați în activităţi agricole de mică intensitate”, a menționat Alex Kremer, director de ţară pentru Moldova. „Deoarece majoritatea micilor fermieri nu sînt antrenaţi în activităţi comerciale, atunci urbanizarea, conectivitatea și angajarea în muncă în afara gospodăriilor agricole reprezintă cele mai bune opţiuni de ieşire din sărăcie”.

Studiile anterioare privind sărăcia şi echitatea în Republica Moldova menţionează provocări similare celor abordate în raportul curent