”Dacă aţi citit deciziile Curţii, oricine dacă le-ar citi ar putea să prevadă decizia (de azi, n.r.). Au fost mai multe situaţii, mai mulţi preşedinţi de Cameră sau Senat care au ajuns în situaţia asta şi, într-un fel sau altul, au ajuns la Curte. Ne-am pronunţat de fiecare dată, am dat soluţii care nu au mai fost contestate de nimeni”, a declarat judecătorul Augustin Zegrean înainte de şedinţa Curţii în care se discută cele două sesizări depuse de fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea.

Zegrean face referire la trei situaţii similare – cazurile Mircea Geoană, Vasile Blaga şi Roberta Anastase. Foşti preşedinţi ai Senatului (Geoană şi Blaga), respectiv Camerei (Anastase), ei au fost schimbaţi din funcţii înainte de expirarea mandatului şi au cerut Curţii Constituţionale să îi repună în drepturi, însă Judecătorii CCR le-au respins tuturor sesizările.

Astfel, după revocarea sa din funcţia de preşedinte al Senatului, în noiembrie 2011, Mircea Geoană a cerut Curţii să declare neconstituţională hotărârea prin care a fost schimbat. ”În ceea ce priveşte această critică de neconstituţionalitate (art. 33, alin. 2 din legea 96/2006), Curtea constată că este neîntemeiată (…)Curtea constată că Hotărârea nr. 53 din 23 noiembrie 2011 privind constatarea încetării de drept a statutului de membru al Biroului permanent şi preşedinte al senatului a domnului senator Mircea-Dan Geoană (…) nu încalcă prevederile constituţionale (…) Respinge sesizarea de neconstituţionalitate”, au decis judecătorii CCR în cazul Geoană.

Apel la Curte au făcut şi Vasile Blaga şi Roberta Anastase după schimbarea lor intempestivă din funcţii în iulie 2012 de către USL. ”Instanţa de contencios constituţional se poate pronunţa asupra hotărârilor Parlamentului <<care afectează valori şi principii constituţionale>> (…) Curtea constată că revocarea din funcţie a preşedintelui Camerei Deputaţilor nu afectează, prin obiectul şi efectul juridic al unei asemenea hotărâri, valori şi principii constituţionale”, au motivat judecătorii respingerea sesizării depuse de Roberta Anastase.

Şi în cazul lui Vasile Blaga judecătorii au avut o poziţie similară, precizând că hotărârea Senatului prin care Blaga a fost revocat nu poate fi supusă controlului de constituţionalitate deoarece nu se încadrează în sfera actelor parlamentare asupra căreia Curtea se poate pronunţa, fiind un ”act juridic cu caracter individual, care nu afectează valori şi principii constituţionale”.

„Curtea Constituţională nu se poate transforma într-un arbitru al conflictelor politice din Parlament, nu poate cenzura opţiunile politice majoritare ale parlamentarilor cu privire la alegerea preşedintelui unei Camere, a conducerii sau a membrilor Biroului Permanent al fiecărei Camere sau ai altor organe de lucru şi nici nu are rolul unei instanţe de apel pentru soluţionarea unor diferende sau neînţelegeri între persoane ce au calitatea de parlamentari. Astfel de acte reprezintă manifestări politice care, chiar dacă îmbracă, formal, haina unor acte juridice, nu au caracter normativ, în sensul că nu conţin reglementări juridice de largă aplicabilitate şi cu efect juridic general sau circumscris unei categorii determinate de subiecte de drept, ci reprezintă acte juridice cu caracter individual şi scop politic, având ca obiect numiri, alegeri sau validări în funcţii, înlocuirea unei persoane cu alta, cu respectarea procedurilor regulamentare, nu poate reprezenta o problemă de constituţionalitate pe care Curtea Constituţională să poată fi solicitată a o tranşa”, au scris judecătorii în motivarea respingerii sesizării depuse de Vasile Blaga.

Despre schimbarea lui Vaeriu Zgonea din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, judecătorul Augustin Zegrean a mai vorbit public cu o lună înainte ca revocarea să aibă loc. Întrebat, în cadrul unei emisiuni TV din 8 mai, dacă Zgonea poate fi revocat deşi nu mai este membru al grupului PSD, Zegrean a răspuns afirmativ: „Da, (…) dacă spune regulamentul că grupul care l-a propus. Grupul care l-a propus putea să-l propună pe unul din alt grup, unul care nu era din grupul acela. Deci putea foarte bine un grup parlamentar, nimeni nu l-ar opri, să-l propună preşedinte pe un deputat care nu este din grupul lor. Nu este o interdicţie. Or să spună că m-am antepronunţat. Sper să ajungă când eu nu voi mai fi acolo”, a argumentat atunci Augustin Zegrean.

Ordinea de zi oficială cuprinde sesizarea lui Valeriu Zgonea în calitate de şef al Camerei Deputaţilor privind hotărârea de modificare a Regulamentului Camerei Deputaţilor şi cea de vacantare a funcţiei de preşedinte.