Iohannis: Schimbarea mentalităților privind Holocaustul nu se poate face fără o educație trainică

Schimbarea mentalităților privind Holocaustul nu se poate face fără o educație trainică și fără o solidă platformă de dezbateri cu privire la tragicele evenimente ale secolului XX, a declarat, marți, președintele Klaus Iohannis.

„În numele statului român, aduc astăzi un pios omagiu tuturor celor care acum 75 de ani au fost victimele acelui pogrom și acțiunilor xenofobe, rasiste și antisemite din acel timp și îi onorez pe puținii supraviețuitori. Această mare tragedie a evreilor a fost însă și tragedia României. De aceea, încercăm astăzi, la atâtea decenii distanță, să cunoaștem și să înțelegem împreună de ce, de către cine și mai ales cum a fost posibilă o crimă de asemenea proporții în mijlocul lumii civilizate, în capitala Moldovei”, se arată în mesajul șefului statului, citit, la Iași, de consilierul prezidențial Andrei Muraru, cu prilejul comemorării a 75 de ani de la Pogromul de la Iași (28 — 30 iunie 1941).

Iohannis afirmă că la asasinatele din acele zile au participat „autoritățile statului român, împreună cu unități germane, dar au existat părtași și dintre oamenii simpli, vecini, cunoștințe de ani de zile care au devenit complici la crimă ori chiar făptași”.

Președintele consideră că generațiile actuale au datoria morală de a nu uita ce s-a întâmplat și de a comemora victimele din timpul masacrului din vara lui 1941.

„Tinerii de astăzi au avut șansa să nu trăiască asemenea clipe dezonorante pentru națiunea română. Pentru ei, dar și pentru generațiile următoare, depunem toate eforturile pentru a conștientiza și asuma acest trecut sumbru și, mai presus de orice, pentru a trage învățămintele necesare astfel încât valorile universale și ideea de toleranță să fie respectate fără șovăire”, apreciază Klaus Iohannis.

El spune, însă, că România are și „motive de mândrie”, amintind că anul acesta țara noastră a preluat președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului.

În opinia șefului statului, acest lucru reprezintă o confirmare la cel mai înalt nivel a rezultatelor pozitive înregistrate în ultimul deceniu, dar și „un imbold pentru continuarea demersurilor în sensul asumării istoriei recente și al prezervării memoriei Holocaustului”.

Președintele și-a reiterat susținerea pentru crearea în România a unui Muzeu al Holocaustului, inițiativă pe care o apreciază drept „necesară și urgentă”, și a încurajat autoritățile locale să continue identificarea și conservarea spațiilor memoriale privitoare la istoria pogromului din Iași.

„Păstrarea memoriei Holocaustului și a patrimoniului cultural evreiesc este nu doar un act necesar, ci și un act patriotic, pentru că aceasta contribuie la cultivarea memoriei naționale. (…) Dacă vom reuși însă să ne definim în următorii ani, așa cum ne-am propus, într-un model regional de cercetare și păstrare a memoriei Holocaustului, vom arăta nu doar că ne-am însușit lecțiile trecutului, dar că am făcut din această asumare un exemplu de bună practică, pe care alții, în aceste timpuri complicate, îl vor putea folosi”, a adăugat Klaus Iohannis.