O echipă de cercetători români ce include absolvenți și actuali doctoranzi ai Universității „Alexandru Ioan Cuza” a realizat o primă hartă a distribuției scorpionului românesc pe teritoriul țării noastre. Deși este cunoscut de mai bine de 2000 de ani, ecologia așa-numitului Euscorpius carpaticus a fost până acum ignorată, majoritatea cunoștințelor despre acesta fiind considerate asemănătoare cu alte specii de scorpioni, studiate mai intens.

Studiul a fost publicat în Journal of Arachnology, 44(1):88-91, sub titlul „Ecology and biogeography of the endemic scorpion Euscorpius carpathicus (Scorpiones: Euscorpiidae): a multiscale analysis”. Lucrarea reprezintă o premieră în domeniu, echipa formată din Iulian Gherghel (Oklahoma State University & Case Western Reserve University), Alexandru Sotek (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași), Monica Papeș (Oklahoma State University), Alexandru Strugariu șiLucian Fusu (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași) au schițat reperele geografice pentru prezența speciei românești a scorpionului. În acest scop, cercetătorii au folosit atât o serie de expediții pe teren, cât și modelarea matematică pentru a determina punctele de distribuție și aria în care locuiește această specie românească de scorpion. Aproape un sfert din datele cuprinse în articol nu erau cunoscute anterior, scorpionul românesc având în fapt o răspândire mult mai largă decât se credea până acum.

„Deși descris oficial încă din anul 1767 și menționat de către romanii stabiliți in zona Banatului ca fiind prezent în zonă încă de acum 2000 de ani, scorpionul carpatin este o specie foarte puțin cunoscută. Prin lucrarea publicată de noi în unul din cele mai cunoscute jurnale de profil din domeniul arachnologiei (ramură a biologiei care se ocupă cu studiul păianjenilor și a scorpionilor) aducem, în premieră, date cu privire la distribuția și preferințele de habitat ale scorpionului carpatin în Romania reprezentând un aport de informații esențiale pentru o mai bună înțelegere a distribuției și ecologiei scorpionilor din Europa”, a declarat Alexandru Sotek, co-autor al studiului, în prezent doctorand al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Atunci când datele au fost introduse în computer, împreună cu informații despre climă și tipul de sol, rezultatul generat a oferit explicații pentru un fenomen până acum neînțeles: scorpionii carpatici există în doar două zone ale României, cu o zonă tampon de 160km între ele. Pe această zonă, nu a putut fi găsit nici un exemplar din această specie în ciuda numeroaselor expediții organizate în acest scop. Astfel, prezența scorpionilor românești este concentrată în zona Munților Banatului și în Subcarpații de Curbură și poate fi explicată pe baza factorilor climatici. Pornind de la date climatice, modelul matematic a anticipat cu acuratețe existența a doar două suprafețe principale în care pot trăi scorpionii.

Mai mult de atât, pe baza hărții computerizate au putut fi realizate prognoze referitoare la impactul schimbărilor climatice asupra scorpionului românesc: „ Pe baza rezultatelor din modelarea matematica, putem presupune faptul că în viitor scorpionul românesc va fi afectat de încălzirea climatică. Ipoteza noastră este susținută de faptul că această specie de scorpioni preferă locuri umede, iar sudul României este prezis de către climatologi să fie afectat de un fenomen de aridizare și deșertificare în viitor, ca efect al încălzirii climatice”, a precizat Iulian Gherghel, autor principal al studiului, absolvent al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în prezent afiliat universităților Oklahoma State University și Case Western Reserve University din Statele Unite ale Americii.

Pentru realizarea studiului, au fost întreprinse expediții anuale, timp de șase ani – între 2009 și 2015. Datorită acestora, s-au putut observa diferențe de comportament ale scorpionilor din acele zone: „scorpionii din zona Oltului, Jiului și a Banatului preferă să găsească adăpost pe sub pietre sau sub scoarța copacilor, de-a lungul văilor sau pe versanți cu expunere nordică, în păduri predominate de foioase”, a explicat Iulian Gherghel.

Studiul este efectuat de către o echipă formată 100% din cercetători români.