Viitorul Uniunii Europene cu 27 de state nu poate fi decis doar de câteva dintre ele, a avertizat premierul slovac Robert Fico, a cărui țară preia vineri președinția semestrială a Consiliului UE și va avea de gestionat în perioada următoare mai ales efectele ieșirii Marii Britanii din UE și continuarea crizei provocate de valul de migranți, relatează agențiile AFP și EFE.

Reacția sa survine după ce, în zilele ce au urmat referendumului privind Brexitul, unii responsabili europeni s-au întâlnit în grupuri restrânse pentru a discuta despre viitorul UE, cum a fost reuniunea de sâmbătă a miniștrilor de externe din cele șase state fondatoare ale blocului comunitar (Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Olanda) sau cea de luni la care au participat cancelarul german Angela Merkel, președintele francez Francois Hollande și premierul italian Matteo Renzi.

‘Deciziile cruciale asupra viitorului Europei nu pot fi definite de unul, două sau trei state membre’, a subliniat Fico la o conferință de presă desfășurată la Bratislava. El a cerut să nu fie luate în seamă doar punctele de vedere ale statelor fondatoare ale UE și să se asculte și vocea celor care s-au alăturat blocului comunitar după anul 2004. În acest sens, premierul slovac consideră un prim succes desfășurarea la Bratislava, în loc de Bruxelles, a summitului informal al UE din 15 septembrie, care va avea ca principal punct pe agendă implicațiile Brexitului.

Ministrul slovac de externe, Miroslav Lajcak, a anunțat la rândul său că în prezent este în discuție și o posibilă reuniune a miniștrilor europeni de externe în luna iulie.

Pe de altă parte, Fico a menționat că în timpul președinției slovace a Consiliului UE va susține ca forul comunitar să promoveze o ‘politică în domeniul migrației și azilului echilibrată’. Slovacia a atacat la Curtea de Justiția a UE cotele obligatorii de migranți adoptate la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) din luna septembrie, decizie ce prevede repartizarea a 160.000 de migranți între statele UE.

‘Unele propuneri ale Comisiei Europene sunt acceptabile pentru o majoritate a statelor membre (…), dar altele provoacă reacții negative’, a afirmat în continuare premierul slovac, el reafirmându-și opoziția față de proiectul de reformă a Regulamentelor Dublin (ce guvernează soluționarea cererilor de azil) propus de Comisie, care prevede cote obligatorii de migranți automate și permanente, împreună cu amenzi pentru țările care nu le acceptă.

La rândul său, coordonatorul pentru comunicare al președinției slovace a Consiliului UE, Peter Stano, a declarat că un alt subiect important ce va fi urmărit de Slovacia în a doua jumătate a acestui an va fi consolidarea economică a blocului comunitar, mai ales prin impulsionarea ‘integrării pieței comune cu ajutorul digitalizării și a uniunii energetice’.

Referindu-se la ieșirea Marii Britanii din UE, oficialul slovac a admis că astfel statele Grupului de la Vișegrad (Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria) pierd un susținător în interiorul blocului comunitar. ‘Realitatea este că Vișegradul și Marea Britanie au avut aproape întotdeauna poziții similare’ în chestiunile europene, a subliniat Stano.