24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Preşedintele Klaus Iohannis a participat, vineri, la ceremonia de declarare a capacităţii operaţionale iniţiale a Comandamentului Diviziei Multinaţionale Sud-Est, afirmând că România militează pentru menţinerea regiunii Mării Negre în procesele de reflecţie şi de luare a deciziilor NATO.
„Ceremonia la care participăm astăzi, de declarare a capacităţii operaţionale iniţiale a Comandamentului Diviziei Multinaţionale Sud-Est şi a capacităţii operaţionale finale a Unităţii NATO de Integrare a forţelor, are loc în contextul pregătirii Summitului NATO de la Varşovia de săptămâna viitoare. Summitul se va desfăşura pe fondul unei dinamici accentuate a mediului de securitate, cu impact asupra statelor membre şi Alianţei ca întreg. Am asistat, în anul 2015, la amplificarea şi multiplicarea provocărilor de securitate la adresa spaţiului euroatlantic, în special cel european, situaţie care continuă şi în prezent. Perpetuarea crizei din Siria şi a instabilităţii în regiunea Orientului Mijlociu şi Nordului Africii au favorizat extinderea ameninţării teroriste relaţionate ISIL/Daesh în spaţiul european. Pe de altă parte, situaţia din vecinătatea estică a NATO continuă să fie volatilă, iar procesul de soluţionare a dosarului ucrainean se derulează cu dificultate, pe fondul implementării parţiale şi deficitare a Acordurilor de la Minsk”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.
El a apreciat că summitul NATO de la Varşovia este esenţial pentru consolidarea securităţii şi apărării colective, după implementarea Planului de acţiune pentru creşterea capacităţii operaţionale, stabilit la Summitul din 2014.
„Poziţia României la Summitul NATO din acest an de la Varşovia este în favoarea armonizării intereselor comune de securitate şi apărare, în spiritul solidarităţii şi coeziunii Aliate, dar de o manieră echilibrată pe cele două flancuri, estic şi sudic, şi pe cele două dimensiuni, nordică şi sudică, ale Flancului Estic. Ne dorim menţinerea regiunii Mării Negre în procesele de reflecţie şi de luare a deciziilor actuale şi viitoare ale Alianţei legate de continuarea adaptării NATO pe termen lung. De asemenea, este important ca acelaşi echilibru să se reflecte şi în demersurile de asistenţă pentru partenerii NATO din Flancul Estic, respectiv Sudic al Alianţei”, a adăugat Iohannis.
Potrivit şefului statului, o astfel de poziţie corespunde principiilor ”28 pentru 28”, respectiv ”abordare de tip 360 de grade”, susţinute extins la nivel aliat şi reflectate în procesul de adaptare pe termen lung a NATO.
„Ceremonia de astăzi are o semnificaţie aparte pentru consolidarea posturii de descurajare şi apărare şi a prezenţei înaintate Aliate pe flancul estic al NATO. Practic, România şi-a îndeplinit integral şi la termenele stabilite obiectivele asumate, în concordanţă cu nivelul de ambiţie al Alianţei şi cu măsurile adoptate în 2014, la Summitul din Marea Britanie, ceea ce demonstrează că suntem un aliat credibil. O dovadă în acest sens este şi faptul că am crescut cheltuielile pentru apărare şi o vom face în continuare până la atingerea nivelului de 2% din PIB anul viitor. După cum cunoaşteţi, structurile NATO de comandament din România – Unitatea NATO pentru integrarea forţelor şi Comandamentul Multinaţional de Divizie – au un rol major în cadrul eforturilor de îmbunătăţire a capacităţii Alianţei de a răspunde cu succes provocărilor prezente, dar şi viitoare. Ele facilitează dislocarea forţelor Aliate în regiune, în sprijinul apărării colective, prin asigurarea conexiunii vitale între forţele NATO şi cele naţionale, inclusiv prin planificarea şi conducerea de exerciţii multinaţionale şi alte forme de pregătire în comun”, a mai spus preşedintele României.
În discursul său, Iohannis a amintit şi de inaugurarea scutului antirachetă de la Deveselu, reiterând faptul că nu este îndreptat împotriva niciunui stat, având strict rol defensiv, dar constituie o asigurare a apărării României şi a Aliaţilor europeni împotriva unor potenţiale ameninţări.
„România îşi asumă în continuare să fie un furnizor de securitate în regiune, un aliat predictibil şi un pol de stabilitate la extremitatea estică a spaţiului euroatlantic care, din păcate, este supus provocărilor şi ameninţărilor. Singurele variante viabile de soluţionare rămân cele politice, nu cele militare, iar solidaritatea Aliată rămâne factorul esenţial al stabilităţii şi securităţii euroatlantice. Le mulţumesc tuturor celor implicaţi în realizarea nivelului de operaţionalizare declarat astăzi pentru tot ceea ce fac în a asigura securitatea României, în conformitate cu obiectivele stabilite prin Strategia Naţională de Apărare a Ţării. România este şi va rămâne un aliat credibil şi un pilon de stabilitate şi securitate în regiune”, a mai spus şeful statului.
