Majoritatea persoanelor se consideră independente şi capabile să-şi decidă propriul viitor.

„Este nebunesc, dar poate că suntem doar un câmp de luptă pentru agenţii patogeni şi sistemul imunitar. O parte din personalitatea noastră ar putea fi dictată de sistemul imunitar”, a declarat cercetătorul Jonathan Kipnis.

Molecula pe care s-au efectuat testele se numeşte „interferon gamma”. În general, aceasta este secretată de sistemul imunitar, atunci când acesta intră în contact cu un agent patogen, un virus sau o bacterie.

Acest tip de stimul face parte din sistemul imunitar de adaptabilitate. Până anul trecut, se considera că acesta este izolat de creier, însă totul s-a schimbat în 2015, când Kipnis împreună cu echipa sa au descoperit pentru prima oară că vasele meningelui sunt legate de creier prin sistemul limfatic. Acest lucru înseamnă că sistemul imunitar interacţionează direct cu creierul.

„Creierul şi sistemul imunitar erau considerate izolate unele de altele. Orice activitate a sistemului imunitar la nivelul creierului reprezintă semnelele unei boli”, a explicat Kipnis.

Legătura dintre sistemul imunitar şi creier ar putea explica declanşarea bolilor precum depresia, schizofrenia şi autismul. Kipnis şi echipa sa au creat ipoteza conform căreia patogenii din sistemul imunitar ar putea avea legătură cu anumite condiţii sociale, fapt ce ar putea să ne influenţeze comportamentul social şi personalitatea.

Pentru a-şi testa ipoteza, cercetătorii au distrus moleculele interferon gamma din şoareci, muşte, peşti-zebră şi şobolani. În toate experimentele s-a dovedit că moleculele interferon gamma sunt esenţiale pentru o interacţiune socială normală. Reinstalarea moleculei readucea creierul la normal

Echipa a publicat studiul în revista Nature, concluzionând: „sistemul imunitar joacă un rol important în menţinerea funcţiei de socializare”.