AFERIM, ERDOGAN

A înnebunit lupul sau a turbat Erdogan?! O astfel de atitudine, față de poporul său, este una dintre cele mai periculoase, trădând comportamentul dictatorului malefic. Ultima ispravă a președintelui Turciei Recep Erdogan a fost aceea prin care în Turcia drepturile omului au fost suspendate, astfel încât poporul prins cu semiluna în suflet să fie mult mai ușor de stăpânit, mult mai ușor de pus în față, sub formă de zid, de ascunzătoare în spatele căreia să ai posibilitatea de a înainta în toată mizeria și mârșăvia de care ești în stare să dai dovadă.

Europa stă și își soarbe cafeaua de dimineață, fără ca să-i pese prea mult de ce se întâmplă pe malurile Bosforului. Din când în când, Angela Merkel mai toarce a mâță, care dorește să-și facă simțită prezența, în timp ce François Hollande este mult prea preocupat să-i îngâne pașii Theresei May în afara Uniunii Europene, decât să fie atent la spumele de epileptic convins făcute în văzul tuturor de către Recep Erdogan.

În același timp, o dată cu alegerea de către republicani a lui Donald Trump, candidat pentru Casa Albă, secretarul general al NATO încearcă să nu treacă cu vederea ceea ce a declarat Trump că va face în cazul în care poporul american va decide ca el să fie președintele SUA.

Astfel, Jens Stoltenberg amintește celor care au urechi de auzit  ”că solidaritatea între aliaţi este o valoare cheie a blocului militar occidental (NATO n.r.)”, aceasta fiind în beneficiul ”securităţii europene şi pentru securitatea Statelor Unite”.

Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, a făcut aceste declaraţii după ce ”republicanul Donald Trump a lăsat să planeze dubii cu privire la angajamentul său, în cazul în care va ajunge preşedinte, de a apăra în mod automat aliaţii NATO, în cazul în care aceştia vor fi atacaţi, așa cum prevede art. 5 din Tratatul NATO”.

O astfel de atitudine consecventă a lui Donald Trump nu va mai putea fi ocolită după momentul alegerii noului președinte al SUA, atâta timp cât poporul american va fi cel care va decide fără drept de apel, în cunoștință de cauză, așa cum și englezii au decis Brexit și nu rămânerea în UE!

Poate de aceea Recep Erdogan se grăbește să-și facă curățenie în țară, pregătindu-se de o nouă domnie musulmană, întru redescoperirea valorilor ce au făcut din Turcia Înaltele Porți ale lumii, la care venea,  cu închinăciunea la ea, întreaga Europă. Cei care astăzi bat cu pumnul în masă , atunci când președintele Turciei încearcă să-și facă simțită prezența, sunt mult prea preocupați de problemele pe care le au cu popoarele lor, pentru a mai ține cont de ceea ce mai trece prin gaura de ac a Dardanelelor, din sudul Europei.

”Președintele turc Recep Erdogan a anunțat, că Turcia a declarat trei luni de stare de urgență, ca urmare a situației create de tentativa de lovitură de stat din 15 iulie 2016.

Președintele turc a explicat, după întrunirea Consiliului de Securitate al țării, că scopul stării de urgență este acela de „a face pașii necesari pentru a elimina amenințările la adresa democrației, a domniei legii, a drepturilor și libertățile cetățenilor”.

Starea de urgență în Turcia presupune puteri sporite pentru autoritățile statului, precum și faptul că toate ședințele de Guvern sunt prezidate de președintele statului. De asemenea, Guvernul poate emite decrete care au putere de lege.

Recep Erdogan a spus că tentativa de lovitură de stat  nu s-a terminat și că e posibil ca alte țări să fie implicate în puciul eșuat. „Țări străine ar putea fi implicate în tentativa de lovitură de stat din 15 iulie 2016”.

Șeful statului turc a mai precizat că, deasupra „rețelei teroriste” orchestrate de Muhammed Fethullah Gülen”se află o altă minte care coordonează totul” (sic!). Erdogan a spus că a trimis „toate dovezile” pentru extrădare lui Gülen către SUA și că acum așteaptă decizia.

„SUA ar face o mare greșeală dacă nu vor accepta cererea noastră de extrădare”, a mai spus Erdogan.

Până în prezent în jur de 60.000 de militari, polițiști, judecători, funcționari publici și profesori au fost suspendați, reținuți sau sunt investigați în Turcia după lovitura de stat militară eșuată.

Dar, așa cum susțin analiștii politici acesta nu poate fi sfârșitul. Acesta este începutul terorii în Turcia, teroare ce pregătește deja, în termeni cât se poate de clari, nu ”domnia legii sau a democrației”, ci domnia discreționară a lui Endogam – sultanul, cel căruia îi este frică și de un șoricel, atâta timp cât încearcă să-și descopere dușmanii și în grădinițele sau școlile primare, înființate în toată lumea de fundațiile lui Gülen, inclusiv pe teritoriul României, în conformitate cu legile țărilor respective.

Paranoia l-a cuprins pe Recep Erdogan cum flăcările mai pot să cuprindă căpița de fân în care, cândva se consumase o frumoasă poveste de dragoste, ce a dat omenirii un astfel de ciudat sultan. Aferim!

ADI CRISTI