Săptămâna Mondială a Alimentației la sân este sărbătorită în fiecare an în perioada 1- 7 august, în peste 170 de țări pentru a încuraja alăptarea și pentru a îmbunătăți starea de sănătate a copiilor din întreaga lume, se arată într-un comunicat de presă al Organizației Mondiale a Sănătății.

Săptămâna Mondială a Alimentației la sân marchează Declarația de la Innocenti semnată în luna August din anul 1990 de către factorii decizionali guvernamentali, ai Organizației Mondiale a Sănătății, UNICEF, precum și alte organizații cu scopul de a proteja, promova și sprijini alăptarea copiillor.

Alăptarea este cel mai bun mod de a oferi sugarilor nutrienții de care au nevoie. Astfel, Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă începând cu prima oră de naștere până când copilul împlinește vârsta de șase luni. În același timp, alimentele complementare se recomandă a fi adăugate în timp ce continuă alimentația la sân până la doi ani.

Potrivit datelor oferite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii cu privire la starea alimentaţiei la sân în România, 88,3% dintre copii au fost cel puțin o dată alăptați – din care 88% dintre aceștia erau înregistrați în mediul urban și 88,5% în mediul rural. Cu toate acestea, aceleași date arată și o rată a copiilor hrăniţi exclusiv prin alăptare până la 6 luni de 15,8% – din care 14,3% din copii provin din mediul urban, respectiv 17,3% din mediul rural.

Conform unui comunicat de presă al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Constanța, beneficiile alimentaţiei la sân pentru copil sunt asigurarea unei creşteri fizice şi psihice echilibrate; protejarea copilului de infecţii microbiene, virotice şi fungice şi reducerea severității desfăşurării lor; este uşor digerabil; are temperatură optimă; este steril. În plus, alimentația la sân reduce riscul enterocolitei necrozante şi a retinopatiei la premature; reduce riscul diabetului zaharat de tip I şi tip II (mai ales alăptarea exclusivă 6 luni); reduce riscul obezităţii şi al hipercolesterolemiei; previne malnutriţia; reduce riscul anemiei feriprive; reduce riscul dezvoltării limfomului, leucemiei, bolii Hodgkin, ale bolilor intestinale cronice (boala Crohn, colita ulceroasă, celiachie) în copilărie şi a bolilor cardio-vasculare din perioada de adult. În plus, potrivit aceluiași comunicat, alăptarea reduce riscul morţii subite în rândul copilului; reduce riscul alergiei şi al astmului bronşic dacă alăptarea durează cel puţin 4 luni; favorizează dezvoltarea muşchilor feţei, a dentiţiei şi a vorbirii; asigură o dezvoltare cerebrală, cognitivă şi vizuală optimă; interdependenţa reciprocă prin alăptare a mamei şi copilului fundamentează legătura mamă – copil şi reduce tulburările emoţionale şi de adaptare a copilului în adolescenţă.