Implementarea programelor finanțate din Fondurile Europene Structurale și de Investiții alocate statelor membre în perioada 2014 – 2020 a înregistrat, la 31 mai, un nivel de absorbție de 1,7%, iar în cazul României rata este de 0,18%, în acest context fiind relevant să vorbim despre lansări și pregătirea de proiecte, a scris, miercuri, pe pagina personală de Facebook, ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, ca replică la afirmațiile comisarului european pentru politică regională, Corina Crețu.

Recent, Corina Crețu s-a declarat îngrijorată de „startul lent” al României în implementarea proiectelor pentru perioada 2014-2020, afirmând că aceasta are o rată de absorbție de 0% a fondurilor europene din acest exercițiu bugetar.

‘Rata de absorbție 2014 — 2020 este un indicator nerelevant acum, la începutul exercițiului bugetar, înainte de a fi desemnat sistemul de management în întreg (…) Asta nu scuză faptul că Guvernul Ponta nu a mișcat pe subiect, România stă mai prost decât media europeană, dar recuperăm. Facebook-ul doamnei Crețu (Corina Crețu, comisar european pentru politică regională — n. r.) nu s-a îngrijorat pe subiect la timpul potrivit. Când toată UE e la 1,7% absorbție pentru 2014 — 2020, și sunt țări cu zero, și cele mai multe în jur de 1%, relevant e să vorbim despre lansări și despre pregătirea de proiecte. Și, aici, am lansat ghiduri de 12 miliarde de euro, în 97 de zile de când sunt ministru (…) Din mai până azi au mai fost trimise aplicații de plată de către România (și celelalte state, desigur). Facebook-ul doamnei Corina Crețu spune că este zero, dar ne felicită pentru dialogul constructiv și eforturile comune (…) Păcat că Facebook-ul doamnei Crețu selectează preferențial cifre. Mă aștept ca Facebook-ul doamnei Crețu să exprime îngrijorări similare și pentru celelalte țări din tabel (…)’, scrie ministrul Fondurilor Europene.

Potrivit acestuia, ‘cât despre absorbția din închiderea programelor 2007 — 2013’, se amintește despre ‘două miliarde de euro intrați în țară sub acest guvern până acum, 3,6 miliarde estimate pentru tot anul 2016 (conform celebrului memorandum adoptat săptămâna trecută)’.

Ghinea notează faptul că datele Comisiei Europene vizează programele aferente politicii de coeziune, politicii agricole comune, politicii de pescuit și afaceri maritime și fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane, iar ratele oficiale de absorbție, la 31 mai, sunt, printre altele: Bulgaria (0,07%), Cipru (0,23%), Spania (1,87%), Ungaria (0%), Italia (0,39%), Polonia (0,87%), România (0,18%).

Într-o declarație acordată marți AGERPRES, comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a afirmat că este îngrijorată de „startul lent” în implementarea proiectelor pentru perioada 2014-2020, precizând că România are o rată de absorbție de 0% a fondurilor europene din acest exercițiu bugetar.

„În perioada 2007-2013, prin politica de coeziune, României i-au fost alocate în total 22,4 miliarde de euro din care s-au absorbit până acum peste 85,8% (Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune). În ceea ce privește Programul Operațional Regional (POR), pentru perioada 2007-2013, rata de absorbție la data de 27 iulie era de 92,36% incluzând prefinanțarea și plățile în curs (efectuate, însă nedecontate încă de către Comisia Europeană), dintr-o contribuție totală a UE de 3,966 miliarde de euro prin Fondul european de dezvoltare regională”, a spus Corina Crețu.

Deși s-a arătat îngrijorată de „startul lent” în procesul de implementare a proiectelor pentru 2014-2020, comisarul european a precizat că știe că autoritățile din România depun eforturi susținute în acest sens.

„Pentru perioada 2014-2020, așa cum am spus în repetate rânduri, mă îngrijorează startul lent în implementarea proiectelor. Până în momentul de față, România are o rată de absorbție de 0% a fondurilor europene din exercițiul bugetar 2014-2020, însă știu că autoritățile din România depun eforturi susținute în acest sens, iar, în ceea ce ne privește, Comisia Europeană a fost și va rămâne un sprijin pentru România, așa cum o facem, de altfel, pentru toate celelalte state membre când întâmpină dificultăți”, afirmă comisarul european pentru politică regională.

Potrivit Corinei Crețu, politica regională beneficiază de cea mai mare parte din bugetul UE pentru perioada 2014-2020 (351,8 miliarde de euro), fiind principalul instrument de investiții al Uniunii. Astfel, UE a finanțat de-a lungul anilor zeci de mii de proiecte care au avut ca efect consolidarea creșterii economice și crearea de locuri de muncă, cu beneficii vizibile atât la nivelul statelor membre, cât și al Uniunii în ansamblu, spune Corina Crețu.

Comisarul european a adăugat că, în actuala perioadă de programare, mai mult de 100 de miliarde de euro sunt alocate dezvoltării urbane prin Fondurile structurale și de investiții europene. Astfel, pentru prima dată, 15 miliarde de euro vor fi gestionate direct de către orașele europene.

„România primește a treia alocare ca mărime, după Polonia și Italia, pentru dezvoltare urbană durabilă, Guvernul României hotărând ca 20% din totalul fondurilor europene alocate în actuala perioadă de programare să fie administrate direct de către aleșii locali. Mai exact, 39 de orașe — reședințe de județ — vor gestiona direct o mare parte a fondurilor UE pentru o dezvoltare urbană sustenabilă, având un rol major în implementarea politicii de coeziune”, a explicat Corina Crețu.

Aceasta a menționat că își dorește ca, până la finalul mandatului său, să vadă că orașele din România au profitat din plin de oportunitatea ce li se oferă prin fondurile europene pe care le au la dispoziție în actuala perioadă de programare.

„În acest scop, împreună cu DG Regio, vom organiza la București, la începutul lunii octombrie, un eveniment special dedicat promovării tuturor acestor oportunități la care vor fi invitați atât primarii celor 39 de orașe din România, cât și primari ai altor capitale europene”, precizează Corina Crețu.

România și Polonia sunt primele state membre unde au fost implementate proiecte-pilot în cadrul acestei inițiative, în câte două regiuni din fiecare țară, respectiv Nord-Vest — Nord-Est (România) și Swietokrzyskie — Podkarpackie (Polonia).

„În România, am lansat personal această inițiativă la începutul lunii martie 2016, împreună cu viceprim-ministrul Vasile Dîncu. În colaborare cu serviciile mele și cu sprijinul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, agențiile de dezvoltare din cele două regiuni selectate pentru faza pilot au pregătit deja planuri de acțiune pentru măsurile care ar urma să fie implementate în următorii doi ani. Eforturile noastre se vor concentra pe crearea unor conexiuni reale între cercetare, inovare și mediul de afaceri, ca element fundamental pentru creșterea productivității, locuri de muncă durabile și coeziune socială. Un alt element esențial al acestei inițiative este implicarea activă a tuturor actorilor regionali: școli și universități, organizații de ocupare a forței de muncă și sindicate, IMM-uri, investitori, administrații naționale și regionale, ONG-uri”, a subliniat Corina Crețu.