Persoanele de etnie romă, femeile, minoritățile sexuale și persoanele cu dizabilități sunt principalele grupuri țintă ale discursului instigator la ură în România, potrivit studiului „Discursul instigator la ură în România”, realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, au precizat joi reprezentanții fundației, în cadrul unei sesiuni de informare desfășurată la Brașov.

„Nu este o problemă care să fi apărut recent, dar se observă la nivel european, prin urmare și în România, o creștere a manifestărilor legate de ură, există o intoleranță din ce în ce mai mare care se manifestă în special în mediul online. În România, grupurile țintă ale discursului instigator sunt bineînțeles cetățenii de etnie romă, dar și femeile, acestea sunt cele două grupuri țintă din păcate, precum și minoritățile sexuale și persoanele cu dizabilități. Dar, pe de altă parte, în anumite zone ale țării, de exemplu minoritatea maghiară este victima acestui discurs”, a afirmat Iuliana Rada, din partea Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile.

Ea a afirmat că pe fondul crizei refugiaților și a evenimentelor din Europa se poate crea ‘un fel de bulgăre de zăpadă’.

„ONG-urile lucrează foarte mult pentru a preveni, au multe proiecte, programe, dar presa este un element extrem de important, la fel și cadrele didactice, părinții. Pericolul în România nu este neapărat acum, însă pe fondul a ceea ce se întâmplă la nivel european și în Uniunea Europeană, credem că este posibil să se facă așa un fel de bulgăre de zăpadă, care încet încet se acumulează”, a adăugat Iuliana Rada.

Adrian Szelmenczi, din partea ActiveWatch — Agenția de Monitorizare a Presei, a declarat că discursul instigator la ură este destul de prezent mai ales în mediul online.

‘Este un subiect care pe noi ne preocupă pentru că este destul de actual. Am lansat la începutul anului un raport cu discursul instigator la ură care acoperă perioada octombrie 2014-octombrie 2015, de unde am reușit să avem o serie de informații care ne îngrijorează. Discursul instigator la ură este destul de prezent mai ales în mediul online, discurs discriminatoriu la adresa minorităților de diferite tipuri, dar am avut și din partea politicienilor mai ales în cele două campanii electorale. Am încercat să vedem și care sunt normele etice la care aderă partidele politice și Federațiile sportive pentru că și în sport este destul de prezent acest fel de discurs’, a spus Adrian Szelmenczi.

El a afirmat că Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a amendat politicieni destul de rar sau cu un cuantum destul de scăzut al amenzilor, în comparație cu oamenii obișnuiți „cu toate că din punctul nostru de vedere pericolul social este mai mare în cazul discursului propagat de politicieni decât cel propagat de oamenii obișnuiți”.

„Urmărim situația pentru că apar deja probleme noi, e vorba de islamofobie, au fost deja câteva cazuri și pe acest subiect. Probabil că România va primi la un moment dat un număr de refugiați, dar oricum în mediul online acest discurs la adresa refugiaților este foarte, foarte prezent, și vom încerca să scoatem raportul an de an pentru a vedea în ce măsură există o evoluție a lucrurilor”, a mai spus Adrian Szelmenczi.

Combaterea discursului instigator la ură este una dintre prioritățile programului Fondul ONG în România, parte a granturilor Spațiului Economic European 2009-2014, coordonat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDCS), alături de partenerii săi, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi (CRCR)și Fundația pentru Parteneriat (FP).