Îți bate inima prea repede și ți-e teamă că ești bolnav? Află ce înseamnă, de fapt, un puls normal și cum variază bătăile inimii în funcție de vârstă și de activitatea zilnică, astfel încât vei ști dacă și când trebuie să-ți faci griji pentru sănătatea ta.

Pulsul reprezintă numărul de bătăi pe care inima le face într-un minut. Medicii consideră că un puls normal în cazul unui adult sănătos, în stare de repaus, este cuprins între 60 și 100 de bătăi pe minut, scrie publicația Medical News Today. Dacă nu ai pulsul cuprins între acești parametri, nu înseamnă automat că ești bolnav.
Citește și: Stetoscopul digital, un instrument SF adus în realitate
Un puls normal variază foarte mult, în funcție de vârstă, de activitatea fizică desfășurată, de temperatura în care stă persoana respectivă, de greutatea corporală și de starea ei emoțională. De exemplu, dacă te sperii sau primești o veste neașteptată ori întâlnești o persoană dragă, pulsul tău va crește foarte mult, datorită andrenalinei, un hormon pe care creierul nostru îl produce în situații de acest fel.
PULS NORMAL ÎN FUNCȚIE DE VÂRSTĂ
Dacă pentru un adult sănătos puls normal înseamnă între 60 și 100 de bătăi pe minut, situația se schimbă în cazul copiilor și bătrânilor. Astfel, pentru copiii de peste 6 ani, puls normal presupune între 70 și 100 de bătăi pe minut, iar în cazul bebelușilor poate fi chiar mai mare, ajungând și la 160 de bătăi pe minut, lucru perfect normal, scrieEmedicinehealth.com. În cazul personelor mai în vârstă, un puls normal este unul mai scăzut, ajungând chiar și sub 60 de bătăi pe minut, fără ca acest lucru să însemne o problemă medicală.
TULBURĂRI CARDIACE CARE APAR ÎN LIPSA UNUI PULS NORMAL
În ciuda diferențelor uneori mari de la o persoană la alta, extremele pulsului pot indica anumite afecțiuni, care trebuie să te trimită de urgență la medic. Astfel, dincolo de zona 60-100, care este puls normal, niveluri în repaus de peste 100 de bătăi indică de obiceitahicardie (iar peste 150 de bătăi înseamnă tahicardie superventriculară). Dacă pulsul tău scade sub 50 de bătăi pe minut, afecțiunea se numește bradicardie, în timp ce oscilațiile pulsului indică aritmie. Desigur, așa cum menționam anterior, medicul va pune diagnosticul doar după ce va lua în calcul toți factorii care pot influența nivelul considerat normal al pulsului.
PULS NORMAL ÎN REPAUS
De obicei, medicii măsoară pulsul în stare de repaus, pentru a putea citi cât mai corect valoarea lui, având în vedere că orice efort fizic atrage automat creșterea acestuia. Astfel, valorile de puls normal sunt cele care măsoară bătăile inimii în repaus, atunci când stăm liniștiți pe un scaun și nu suntem concentrați la nicio activitate.
Dacă pentru un adult puls normal în repaus înseamnă 60-100 de bătăi pe minut, situația de schimbă în cazul sportivilor. Cu cât sunt mai în formă, cu atât pulsul lor în repaus va fi mai scăzut. În cazul persoanelor obeze, pulsul în repaus va fi foarte mare.
Prin urmare, pentru un sportiv, pulsul în repaus poate fi chiar de 40-50 de bătăi pe minut. Acest fenomen apare pentru că inima unui atlet este antrenată să facă față unui efort fizic intens. De aceea, în repaus, mușchiul bine antrenat al inimii nu are nevoie să bată prea rapid pentru a asigura necesarul de oxigen al organismului, pentru că inima lucrează pur și simplu mai eficient, economisind energie, scrie publicația Live Science.
Iată de ce, atunci când măsoară pulsul unei persoane, medicul trebuie să țină cont de toate aceste detalii, pentru a-și da seama dacă este un puls normal puțin atipic sau semnul unei probleme medicale care necesită tratament.
Pulsul crește odată cu nivelul activității fizice. Cum valorile de bază folosite în detectarea unei eventuale probleme cardiace necesită măsurarea pulsului în repaus, medicii recomandă ca pulsul să fie măsurat, preferabil, fie după odihnă (dimineața, înainte de a coborî din pat, de exemplu), fie după minimum 10 minute de lipsă a unei activități fizice.
.
RITMUL CARDIAC MAXIM
Formula unanim acceptată de medici pentru a stabili valorea maximă în repaus a pulsului este: cifra 220, din care scădem vârsta. Astfel, pentru cineva de 30 de ani, pulsul maxim este: 220-30=190.
CAPACITATEA DE EFORT
De vreme ce pulsul crește odată cu nivelul activității fizice, nivelul acestuia în timpul unui exercițiu sau efort se poate apropia de maxim, mai repede sau mai lent, în funcție de capacitatea organismului de a oxigena și alimenta mușchii. Când vine vorba despre sportivi, intervalul ritmului cardiac se mărește puternic. Minimele pot deveni frecvent mai mici decât normalul uzual, în timp ce capacitatea de a păstra mult timp un nivel ridicat al pulsului crește.
Pentru amatorii de mișcare, există posibilitatea măsurării continue a pulsului, cu Top 5 aplicații Android şi iOS pentru fitness.
CUM SE MĂSOARĂ PULSUL
Există mai multe metode pentru măsurarea corectă a pulsului. Se poate face manual, atingând cu degetele partea laterală a gâtului sau încheietura mâinii și numărând câte bătăi se simt în 60 de secunde.
Desigur, există și aparate moderne care permit monitorizarea precisă a ritmului cardiac și a tensiunii arteriale, cum sunt tensiometrele.
Deși cei scrupuloși pot considera măsurarea pulsului cu telefonul drept eronată, rezultatele pe care le oferă astăzi aplicațiile pentru măsurat pulsul, precum Runtastic Heart Rate (disponibilă gratuit și pentru Android, și pentru iOS), sunt absolut satisfăcătoare. Experiența spune că valorile sunt apropiate de cele măsurate de dispozitivele medicale și cu mult mai corecte decât atunci când sunt măsurate cu cronometrul. Principiul de bază este unul optic: degetul se așază pe camera foto și în momentul în care sângele irigă vârful degetului el devine mai opac.
Există foarte multe aplicații care măsoară pulsul. Printre cele mai apreciate și folosite se numără și Instant Heart Rate și Cardiograph. Așadar, poți să-ți măsori chiar tu pulsul, fără să fie nevoie să mergi la medic pentru o simplă suspiciune. Dacă observi însă că valorile indicate sunt anormale, trebuie să mergi de urgență la un cardiolog. Aplicațiile care permit măsurarea pulsului și a tensiunii arteriale sunt foarte utile, oferindu-ți un plus de siguranță, deoarece le poți folosi oricând simți că inima ta bate nefiresc.
ACTIVITĂȚI CARE MODIFICĂ UN PULS NORMAL
Am văzut că un puls normal diferă de la o persoană la alta, în funcție de foarte mulți factori. Însă pulsul variază și în decursul unei zile, în funcție de anumite activități pe care le faci. De exemplu, dacă vei consuma multă cafea sau alcool, pulsul va crește. Pot să apară și palpitații, adică bătăi neregulate ale inimii, care nu denotă vreo boală, ci doar o tulburare de moment.
Deshidratarea, febra și efortul fizic pot, de asemenea, să ducă la o creștere a pulsului și la palpitații, scrie Webmd.com.
Starea de spirit are același efect asupra pulsului. Frica, excitarea, bucuria intensă, anxietatea și tristețea cresc valorile pulsului. De asemenea, dacă stai în căldură sau în umezeală, pulsul va crește din cauza disconfortului termic.
În toate aceste situații extreme, pulsul crește din cauza eliberării în organism a unui surplus de adrenalină, hormon produs de creierul nostru pentru a ne semnala că suntem în pericol. Andrenalina este hormonul care ne-a ajutat mereu să supraviețuim, să luptăm sau să fugim atunci când viața noastră era în pericol. Ne ajută să nu simțim pe moment durerea și să facem eforturi deosebite ca să ne salvăm viața. De aceea, inima trebuie să pompeze imediat mult mai mult sânge în mușchi, ca să putem fugi sau lupta eficient.
În caz de stop cardiac, medicii folosesc deseori injecții cu andrenalină direct în inimă, care pot să repornească mușchiul cardiac. Desigur, efectul andrenalinei este doar pe termen scurt. În caz de afecțiuni cardiace, inima trebuie tratată prin medicație specială.(AMPRESS)