Interviu acordat Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES de către ministrul Apărării, Anatol Șalaru.
Întrebare: Care este impactul direct al Summit-ului NATO de la Varşovia pentru R. Moldova?
Răspuns: Mai multă securitate! Pentru R. Moldova acest summit a fost unul extrem de important deoarece țările NATO și-au exprimat sprijinul pentru independența, integritatea teritorială și dreptul nostru de a ne decide singuri vectorul de politică externă. În același timp, s-a reconfirmat sprijinul pentru R. Moldova pentru reformarea sectorului de apărare și securitate.
Întrebare: Potrivit datelor Barometrului opiniei publice, majoritatea cetățenilor (58%) sînt de părere că cel mai bine securitatea țării ar fi asigurată în cazul neutralității ţării. Totodată, dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la aderarea R. Moldova la NATO, 61% ar vota împotrivă. Pornind de la aceste argumente, de ce consideraţi că țara ar trebui să renunțe la neutralitate şi să adere la NATO?
Răspuns: Așa este. Numărul celor care doresc aderarea la NATO în prezent nu depășește 20%. Acest lucru se datorează, în primul rînd, unei necunoașteri a ce reprezintă NATO, precum și propagandei pe care Federația Rusă o duce în R. Moldova de foarte mult timp și în cadrul căreia NATO este prezentat ca răul absolut. Cei care doresc aderarea la NATO sînt în general tinerii cu studii universitare și o cultură politică bine structurată. Eu am susținut și susțin aderarea R. Moldova la NATO, pentru că este cea mai sigură cale de reîntoarcere a țării în spațiul european de unde, fără voia noastră, am fost smulși în anii 40, în urma pactului Ribbentrop-Molotov.
Totuși, vorbim despre neutralitatea R. Moldova, dar de 25 de ani pe teritoriul nostru staționează ilegal armata Federației Ruse. O condiție absolută a neutralității o reprezintă tocmai lipsa pe propriul teritoriu a unei armate străine.
Întrebare: Care sînt capacităţile reale de apărare a armatei R. Moldova și cum s-ar schimba acestea la o eventuală aderare la NATO?
Răspuns: Comparativ cu vecinii noștri, fără îndoială, avem capacități de apărare mult mai reduse. Avem însă capacitatea de a face față provocărilor care pot veni din zona transnistreană sau încercărilor de destabilizare prin folosirea războiului hibrid. O aderare a R. Moldova la NATO ar schimba cardinal situația de securitate. În primul rînd, am intra sub incidența articolului 5 al tratatului NATO, care prevede că un atac asupra unui membru este considerat un atac asupra tuturor. Am obține apoi un sprijin consistent pentru reformarea și modernizarea armatei la un nivel foarte înalt. Un alt avantaj îl reprezintă faptul că o eventuală aderare la NATO ar accelera substanțial și procesul de aderare la UE. Deocamdată, din păcate, sîntem departe de a vorbi despre o aderare la NATO. Acest lucru trebuie decis de către cetățeni în cadrul unui referendum sau de către Parlament în situația în care ar exista un număr suficient de voturi, favorabil unui astfel de demers.
Întrebare: În țările UE s-au produs în ultimul an mai multe atacuri teroriste. Cît de securizată este R. Moldova, dacă avem în vedere un context mai larg, european?
Răspuns: Terorismul internațional este o amenințare majoră pentru toată lumea și nu poate fi abordat/contracarat în mod singular. Datorită mobilității ridicate a teroriștilor, a rețelelor transnaționale ce s-au structurat în ultimul timp, lupta împotriva terorismului necesită o colaborare susținută la nivelul statelor, în special între serviciile de informații. R. Moldova pînă acum a fost ferită de acest flagel, dar trebuie să fim vigilenți. Problema terorismului nu este atributul ministerului Apărării, din cîte știu, țara noastră nu este o țintă pentru grupările teroriste. În cel mai rău caz, poate fi folosită ca zonă de tranzit. Astfel, la nivelul R. Moldova, Serviciul de Informații și Securitate ține la control acest fenomen destul de bine.
Întrebare: Care ar fi performanțele și restanțele Ministerului Apărării față de sarcinile majore care-i revin? La ce capitole simţiţi nevoia unui efort mai mare, raportat la cifrele de buget ale instituției conduse de Dvs.?
Răspuns: De performanțe nu aș vrea să vorbim deocamdată pentru că nu este vremea bilanțului sau al automulțumirii. Sper că la încheierea mandatului să pot spune că reformarea sistemului militar de la strategii la profesionalizare a fost un succes. Un insucces sau mai bine zis un obiectiv încă neîndeplinit, dar în curs de realizare, îl constituie pachetul social pentru militari. În prezent, din cauza bugetului redus, activitatea în cadrul Forțelor Armate este una neatractivă. Practic, din sistemul de securitate și ordine publică, salariile militarilor sînt cele mai mici. Acest lucru nu este în ordine atîta timp cît în regiunea noastră insecuritatea militară a crescut deosebit de mult. Sper că împreună cu guvernul să relansăm pachetul social, să construim apartamente noi pentru militari și să reușim mărirea salariilor pentru angajați.
Întrebare: Anterior, deputaţii socialişti au declarat că mai multe complexe de rachete antiaeriene de la Dănceni şi Băcioi au fost scoase pe timp de noapte (au prezentat și probe video) ar fi fost transportate la Aeroportul Mărculeşti, pentru a fi ulterior comercializate contra sumei de 660 mii de dolari SUA, cum puteţi comenta aceste acuzaţii?
Răspuns: În primul rînd, vestitele rachete erau uzate moral și tehnic 100% încă din anul 2001 cînd s-a dispus, printr-o decizie a Parlamentului, comercializarea lor. Procedura a fost transparentă, iar acuzațiile că am organizat licitații dubioase publicate în Monitorul Oficial reprezintă contradicții în termine flagrante. Acele complexe de rachete nu mai puteau fi folosite de foarte mult timp. Repararea lor necesită investirea a aproape întregului buget al apărării. Nu cred că în plin secol 21 te poți apăra cu rachete ce au vîrsta de 40 de ani. În plus, acestea nu au părăsit teritoriul R. Moldova din simplul motiv că mai trebuie să se pronunțe pe acest subiect și alte instituții ale statului, care au atribuții în domeniu. De altfel, atunci cînd am făcut aceste demersuri, cînd am transferat rachetele către Mărculești, am avut aviz juridic, inclusiv de la CNA. În ceea ce privește transportarea pe timp de noapte, toți, care au făcut armata sau cît de cît sînt preocupați de domeniul militar, știu că transporturile militare se efectuează pe timp de noapte din mai multe motive: pentru protecția transportului, pentru a nu perturba traficul și pentru a nu induce în rîndul populației o stare de tensiune, mai ales luînd în calcul ceea ce se întîmplă în vecinătatea noastră.
Întrebare: La fel, în adresa Dvs. au fost aduse învinuiri precum că pe poligonul de la Bulboaca a început demontarea autospecialelor de localizare radiogoniometrică, folosite pentru perceperea şi blocarea semnalului. Blocurile acestor maşini conţin metale preţioase, precum aur, argint, platină şi paladiu, acestea fiind demontate cu scopul de a fi comercializate. Cum comentați această informație?
Răspuns: Ca și în cazul rachetelor, totul este o minciună sfruntată. În prezent, în unitățile militare ale Armatei Naționale se utilizează tehnica de comunicații și interceptare radio de tip sovietic, care este moral și tehnic perimată (fiind construite în anii 70) și cu termeni de exploatare expirați. Modernizarea acestora ar fi presupus transportarea în Federația Rusă, repararea la uzinele producătoare și transportarea înapoi, ceea ce ar fi implicat cheltuieli nejustificabile. Totodată, în luna noiembrie 2015, prin programul Finanțare Externă și Vînzări Externe, de la partenerii externi a fost primit un lot de tehnică de interceptare radio. Tehnica primită este digitală, modernă, portabilă și de dimensiuni mici, fără necesitatea de a fi tractată de autospeciale. În comparație cu tehnica sovietică, are un spectru mult mai larg de capacități tehnice, inclusiv nu necesită conectarea permanentă la rețeaua de curent electric, aceasta avînd capacitatea de a acționa autonom de la acumulatoare de tensiune. În consecință, s-a dispus casarea utilajelor și materialelor în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Întrebare: Ce aţi dori să le ziceţi, mai cu seamă, criticilor dumneavoastră, care afirmă că Ministerul Apărării îşi depăşeşte atribuţiile şi activează contrar Constituţiei (statutul de neutralitate al țării)?
Răspuns: În primul rînd, nu am încălcat niciodată Constituția. Cei care mă acuză de așa ceva, fie au rea intenție, fie nu înțeleg mare lucru din ceea ce înseamnă securitatea unui stat. Opiniile despre aderarea la NATO le-am exprimat și înainte de a fi ministru al Apărării, această poziție este împărtășită inclusiv de către Partidul Liberal, din care fac parte. Nu cred că exprimarea unor opinii sau acțiunile de modernizare, sau interoperabilitate a armatei naționale cu armatele țărilor NATO este o încălcare a Constituției. Oamenii pot vedea liber ce înseamnă o țară care face parte din NATO și UE. Totuși, nu cred că cetățenii realizează ce ar însemna aplicarea propunerii de federalizare a țării, care poate fi considerată drept o acțiune anti-constituțională, care încalcă chiar primul paragraf al Legii Supreme, ce spune că R. Moldova este stat unitar și indivizibil.
Întrebare: În acest an se împlinesc 25 de ani de la declararea independenţei R. Moldova, cum decurg în prezent pregătirile către sărbătoare?
Răspuns: Pregătirile pentru Ziua Independenței decurg bine și sperăm că programul întocmit de Ministerul Apărării va fi o surpriză plăcută pentru cetățenii noștri. Anul acesta vom avea oaspeți importanți de peste hotare, iar parada militară pe care o pregătim va fi, sperăm noi, un eveniment deosebit pentru concetățeni.