Atena va găzdui la 9 septembrie un summit al țărilor din Europa de Sud, care îi va reuni pe liderii Ciprului, Franței, Maltei, Italiei, Portugaliei și Spaniei, sub rezerva confirmării participării de către aceasta, la inițiativa premierului grec Alexis Tsipras, a indicat luni o sursă guvernamentală elenă, citată de AFP.
Singurul semn de întrebare este cu privire la participarea prim-ministrului spaniol, Mariano Rajoy, date fiind negocierile care se desfășoară în Spania pentru formarea unui nou guvern. „Dar abordarea spaniolă este pozitivă” în ceea ce privește participarea, a afirmat sursa respectivă.
Miza este de a vedea „cum pot țările mediteraneene să influențeze agenda europeană”, atât în domeniul economic — „pentru a da mai multă importanță creșterii” — , cât și în ceea ce privește răspunsul la criza migrației, pentru care ele se află în prima linie, a precizat sursa elenă.
„Vom lucra de asemenea la o Europă socială”, a indicat aceasta.
Liderii invitați de Tsipras, singurul șef de guvern al stângii radicale în UE, aparțin în majoritate blocului social-democrat european, cu excepția președintelui cipriot și a premierului spaniol.
Grupul de la Visegrad, care reunește Ungaria, Polonia, Slovacia și Republica Cehă, s-a reunit la sfârșitul lunii iulie după Brexit pentru a pregăti propuneri comune vizând reforme ale UE în vederea unui summit informal al Celor 27 prevăzut să aibă loc la Bratislava în 16 septembrie.
Mijloacele de relansare a blocului comunitar după șocul provocat de rezultatul referendumului din 23 iunie în favoarea ieșirii Marii Britanii din UE au fost în centrul discuțiilor la o reuniune din Italia a cancelarului german Angela Merkel, premierului italian Matteo Renzi, și președintelui francez Francois Hollande.
Grecia este la rândul său în căutarea unui sprijin mai mare din partea UE pentru a face față crizei economice în care se zbate de șase ani și afluxului migratoriu fără precedent pe care l-a atras în 2015 vecinătatea sa cu Turcia.
Alexis Tsipras a lansat cu regularitate apeluri pentru o politică economică orientată spre creștere și mai puțin spre austeritate în administrarea cheltuielilor publice.
De altfel, Atena a denunțat în mai multe rânduri lipsa de ajutor din partea celorlalte țări europene pentru gestionarea crizei refugiaților.