Săptămâna trecută la summitul de la Bratislava, Uniunea Europeană a încercat un exercițiu de supraviețuire după Brexit, fiecare lider politic al celor 27 de țări participante probând o versiune optimistă sau chiar una pesimistă. De foarte puține ori conducătorii țărilor membre UE au avut această libertate de a-și spune gândul după interesele țărilor pe are le reprezintă. Este pentru prima oară când toate cele 27 de state membre au fost lăsate să vorbească după cum le-a dictat interesul național, fie c a fost vorba de ”ce ne vom face de acum încolo, fără Anglia în componența ”motorului Uniunii Europene” (alături de Germania și de Franța), cum ne vom descurca fiecare cu invazia de migranți și cine ne va apăra de atacurile intempestive și greu de intuit ale ”teroriștilor naționali”, mare parte din aceștia născuți, școliți și hrăniți de țările pe teritoriul cărora au decis să acționeze, evident în numele lui Allah, fără ca acesta să aibă un amestec, fie el și ideologic, atâta timp cât Coranul, cartea sfântă a musulmanilor, nu propovăduiește crima, bazându-se pe același precept al iubirii de Dumnezeu. Angela Merkel, cancelarul Germaniei, din postura ei de cel mai influent și cel mai ascultat lider al Europei, cu un atuu decisiv, după ce Anglia a fost luată acasă de englezi (cum mai sunt retrași elevii de condiție bună din comunitățile libertine), s-a arătat vizibil îngrijorată de soarta Uniunii Europene post-Brexit, în ceea ce privește echilibrarea stabilității Uniunii, după ce Anglia își va termina mandatul de contribuabil important al formulei celor 28.
„Nu putem să avem pur şi simplu o soluţie la problemele Europei în urma unui singur summit. Suntem într-o situaţie critică”, a precizat cancelarul german, adăugând că summitul de la Bratislava este despre găsirea unor acţiuni pe care UE ar fi bine să le urmeze.
„Ideea nu este să se aștepte pur și simplu o soluție la problemele Europei de la un Summitul: Suntem într-o situație critică -, ci mai degrabă este vorba, de acțiunile pe care le putem întreprinde pentru ca situația să arate mai bine” – a declarat Angela Merkel ziariştilor, la conferința de presă la care a participat alături de Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene și de Donald Tusk, președintele Parlamentului European. A lipsit de la conferință, din lipsă de invitație sau din voință proprie, nu s-a aflat încă premierul italian Matteo Renzi. Liderul italian a criticat regulile bugetare ale UE și a apreciat că summitul nu a făcut vreun progres semnificativ în soluționarea crizei migrației, care afectează Uniunea.„Că să definești drept un pas înainte documentul de azi (vineri) cu privire la migranți ai nevoie de o anumită formă de fantezie, de o vorbărie amețitoare”, a denunțat Renzi.
Un alt tip de discurs, putem spune chiar diametral opus, l-a avut președintele Klaus Iohannis, care nu a ezitat să sesizeze ”partea plină a paharului” fără a mima exaltarea, frecatului de palme: ”Gata, a sosit și momentul în care s fim și noi băgați în seamă!”
„Acest Consiliu a fost gândit din capul locului ca şi o întâlnire care iniţiază un proces de reflecţie asupra ce vom face în viitor, în ce direcţie vom îndrepta UE, în contextul diverselor crize pe care le-am parcurs şi le parcurgem: criza economică care a lăsat urme adânci, criza migraţiei, Brexit-ul. În acest fel ne-am întâlnit azi la Bratislava, am discutat în prima parte a zilei despre situaţia UE, ne-am referit şi la discursul preşedintelui Comisiei din Parlamentul European, care a descris destul de detaliat statutul UE. După sesiunea de analiză, am trecut la primele probleme pe care credem că trebuie să le discutăm şi să le antamăm pentru strategia de viitor a UE. Am discutat chestiuni care sunt în atenţia tuturor: despre migraţie şi despre felul cum putem pregătim decizii care să îmbunătăţească felul în care UE reacţionează la acest fenomen, am discutat despre securitatea externă şi internă – iar aici există câteva evoluţii foarte pozitive, există decizii care stabilesc destul de concret cum vor aborda protecţia frontierelor externe ale UE -, am discutat despre şomaj, un fenomen care în continuare afectează state membre ale UE şi încă se lucrează la soluţii. Am discutat despre şomajul în rândul tinerilor, un fenomen care, din păcate, devine şi specific şi îngrijorător. Au fost discutate câteva soluţii interesante, precum înfiinţarea unui Corp al voluntarilor tineri care se pot implica în diferite domenii unde este nevoie de oameni care vor şi să muncească şi să înveţe de acolo. Iată, o serie de teme care ne-au preocupat”, a explicat şeful statului”. Între a fi și a nu fi, există o țară care nu se predă niciodată, o țară relativ importantă, nefiind nici mică, dar nici mare, nefiind nici bogată, dar nici săracă, ”nefiind nici călare, dar nici pe jos”. Această țară, chiar dacă nu are conducători, are un popor al naibii de iscusit și de priceput la a supraviețuit în condiții extreme, știință pe care nu o mai are nici un al stat din cele 27 rămase strâns unite în jurul coroanei de stele de pe drapelul UE. Se poate spune că ”Bratislava salvează epava” în condițiile în care această salvare a Uniunii Europene vine prin simpla conștientizare a pericolului în care ne aflăm, de la mic la mare!
ADI CRISTI