Câștigul salarial mediu lunar net la nivelul economiei naționale a fost de 1.859 lei, în 2015, în creștere cu 9,5% (+162 lei), comparativ cu anul precedent, femeile câștigând cu circa 7% mai puțin decât bărbații, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Național de Statistică (INS) remis, luni, AGERPRES.

Potrivit acestuia, în anul 2015, indicele câștigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câștigului salarial nominal net și indicele prețurilor de consum al populației) a fost de 144,6% față de anul 1990, mai mare cu 13,4 puncte procentuale față de anul precedent, respectiv cu 14,3 puncte procentuale față de anul 2008.

„Femeile au câștigat în medie cu circa 7% mai puțin decât bărbații, realizând un câștig salarial mediu lunar brut de 2.453 lei (față de 2.646 lei al bărbaților) și un câștig salarial mediu lunar net de 1.783 lei (față de 1928 lei al bărbaților). Bărbaților le revin câștiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor în majoritatea activităților economice, cele mai mari diferențe (peste 25%) regăsindu-se în: intermedieri financiare și asigurări (41,4%), alte activități de servicii (28,6%) și industria prelucrătoare (25%)”, informează INS.

Conform Institutului, în profil teritorial, pe județe, câștigul salarial mediu lunar net în anul 2015 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre județe. Cel mai scăzut nivel, respectiv de 1.359 lei, s-a înregistrat în județul Neamț, cu 26,9% mai puțin decât media pe economie. La polul opus s-a situat câștigul salarial mediu lunar net realizat în Municipiul București (2.696 lei), cu 45% peste media pe economie.

„Costul mediu lunar al forței de muncă a fost în anul 2015 de 3.189 lei/salariat, în creștere cu 6,7% față de anul precedent. Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai mare în activitățile: industria extractivă, respectiv intermedieri financiare și asigurări (de 2,2 ori), informații și comunicații (+96,5%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+71,7%), activități profesionale, științifice și tehnice (+45,8%), administrație publică (+26,5%). Cele mai importante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activitățile de hoteluri și restaurante (-42,8%), alte activități de servicii (-30,6%), agricultură, silvicultură și pescuit (-25,5%), activități de spectacole, culturale și recreative (-25,0%), construcții (-23,6%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-23,3%)’, menționează sursa citată.

INS precizează că în anul 2015, numărul mediu al salariaților a fost de peste 4,611 milioane persoane, în creștere față de anul precedent cu 103.700 persoane.

„Bărbații predomină în rândul salariaților (2,442 milioane persoane, respectiv 53% din totalul numărului mediu de salariați). Față de anul anterior, numărul mediu al salariaților bărbați a crescut cu 67.000 persoane, iar numărul femeilor salariate a crescut cu 36.700 persoane. Repartizarea salariaților pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terțiar, ponderea acestora reprezentând 60,9% în anul 2015. În sectorul secundar (industrie și construcții) lucrau 36,6% dintre salariați, iar în cel primar numai 2,5%. Activitățile din construcții și industria extractivă sunt desfășurate cu preponderență de bărbați, aceștia reprezentând 87,3%, respectiv 83,5% din totalul salariaților acestor activități. Activitățile caracterizate prin grad pronunțat de ‘feminizare’ al forței de muncă salariate sunt cele de sănătate și asistență socială (80% din numărul total al salariaților acestor activități), învățământ (71%), intermedieri financiare și asigurări (69,9%), hoteluri și restaurante (60,9%)”, mai arată Institutul Național de Statistică (INS).

Efectivul salariaților la sfârșitul anului 2015 a fost de peste 5 milioane persoane. Comparativ cu sfârșitul anului 2014, efectivul salariaților a înregistrat o creștere cu 140.500 persoane.

În profil regional, spune INS, efectivul salariaților a înregistrat creșteri în toate regiunile față de sfârșitul anului 2014.

„Regiunile cu cele mai mari creșteri ale efectivului de salariați au fost București-Ilfov (+33,8 mii persoane), Nord-Vest (+26,2 mii persoane), Nord-Est (+17,9 mii persoane) și Centru (+17,5 mii persoane). În regiunea București-Ilfov se concentrează puțin peste 21% din salariații din economie. Regiunile în care activitățile sectorului primar depășesc ponderea medie pe țară (2,4% pe total economie) sunt: Sud-Muntenia (4,2%), Sud-Est (3,8%), Nord-Est (3,3%), Vest (2,8%) și Sud-Vest Oltenia (2,5%). Regiunile care concentrează o proporție semnificativă a salariaților în sectorul industriei și construcțiilor sunt: Vest, Centru, Nord-Vest, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia (45,1%, 43,7%, 41,8%, 40,9%, 38,3%, față de 36,4% media pe țară). Cea mai mare pondere a salariaților din serviciile comerciale se regăsește în regiunea București-Ilfov (60,5% față de 41,2% pe total economie), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (27,5% față de 20,0% media pe țară)’, se mai spune în comunicat.

La sfârșitul anului 2015, efectivul salariaților din societățile cu capital privat a fost majoritar (75,1%) și a înregistrat o creștere cu 4,2% comparativ cu anul precedent. Distribuția salariaților după forma juridică a întreprinderilor în care lucrează arată că cei angajați în societățile comerciale au reprezentat 78,7% din efectivul total de salariați, în creștere cu 3,7% față de anul precedent.