Rata creditelor neperformante din sistemul bancar românesc s-a redus la jumătate față de nivelul maxim atins în perioada post-criză și a ajuns la 11,3% în iunie 2016, potrivit președintelui executiv al Asociației Române a Băncilor, Florin Dănescu.
„Curățarea bilanțurilor și schimbarea metodologiei de calcul a creditelor neperformante au condus la reducerea la jumătate a ponderii creditelor neperformante, rata NPL fiind de 11,3% în iunie 2016”, a explicat Dănescu, pentru AGERPRES.
Potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR), rata creditelor neperformante a fost de 13,61%, în 2015, în scădere cu 7,1 puncte procentuale față de nivelul înregistrat în anul 2014.
În plus, reprezentantul ARB susține că jumătate dintre creditele neperformante din bilanțurile băncilor sunt generate de companii aflate în insolvență.
Totodată, Dănescu a menționat și statisticile BNR din care reiese că rata de neperformanță în cazul IMM-urilor era de 31,5% la finalul anului trecut.
„Prudența manifestată de bănci în creditarea sectorului real al economiei este determinată de disciplina financiară laxă, recurgerea abuzivă a companiilor la procedura de insolvență în anumite situații, precum și de constrângerile de finanțare implementate în perioada crizei”, susține oficialul ARB.
În aceste condiții, Florin Dănescu este de părere că trebuie căutate soluții pentru finanțarea IMM-urilor, fie în sensul capitalizării, fie programe care să crească gradul de încredere al partenerilor.
De asemenea, oficialul ARB a menționat faptul că dobânzile la creditele noi în lei acordate de bănci au scăzut semnificativ în ultima perioadă, la o medie de 3,94% pe an, însă sunt și companii
la dobânzi sub 3% pe an.Reprezentantul băncilor avertizează că dobânzile se află la minime istorice, însă sunt raportate la indicii din piața financiară (ROBOR în cazul creditelor în lei) și trebuie luat în calcul riscul majorării dobânzilor asupra neperformanței viitoare a unor credite.
În același timp, reprezentantul ARB reamintește faptul că, în România, creditarea este afectată de lipsa încrederii în contextul numeroaselor inițiative legislative cu efect pe piața financiară adoptate sau aflate în dezbatere publică în prezent.
„Cel mai important risc sistemic identificat în Raportul asupra Stabilității Financiare al BNR din aprilie 2016 a fost riscul unui cadru legal incert și impredictibil în domeniul financiar bancar. Acest risc sistemic sever s-a concretizat parțial prin aprobarea Legii dării în plată”, a mai spus Florin Dănescu.