Statul va scoate la vânzare acțiuni la Complexul Energetic Oltenia, Hidroelectrica, Compania Națională Aeroporturi București, CNAPM Constanța și Salrom, dar va rămâne acționar majoritar la aceste societăți considerate strategice, conform unui memorandum publicat marți de Executiv.

Sumele obținute din vânzarea acțiunilor vor rămâne la dispoziția companiilor și vor fi utilizate pentru finanțarea programelor de investiții.

De asemenea, statul va pierde/reduce pachetul de acțiuni deținut la Rompetrol, Sanevit 2003 Arad și la 22 de societăți din subordinea Agenției Domeniului Statului, sumele obținute din vânzarea acțiunilor urmând să fie virate la Trezoreria statului, conform prevederilor OUG privind înființarea Fondului Național de Dezvoltare (FND).

„Urmare a discuțiilor avute la nivelul Guvernului, s-a agreat că diversificarea acționariatului în cadrul acestor întreprinderi, prin valorificarea de pachete minoritare, poate fi un lucru benefic pentru eficacitatea și profitabilitatea acestora. Astfel s-a convenit identificarea de către instituțiile publice implicate în privatizare a unor pachete de acțiuni deținute la unii operatori economici la care exercită calitatea de acționar în numele statului, pentru care urmează să se demareze operațiunea de vânzare de acțiuni (ex. cesiune de acțiuni, majorare de capital social prin emisiune de acțiuni), potrivit prevederilor legale în vigoare”, se menționează în memorandum.

Conform acestuia, instituțiile publice cu atribuții în activitatea de privatizare au formulat o serie de propuneri în acest sens.

Astfel, Ministerul Energiei va derula la Complexul Energetic Oltenia SA și la Hidroelectrica oferta publică primară de majorare de capital de 15,29% și, respectiv, 15%, pe piața de capital, în timp ce, la Rompetrol, se are în vedere vânzarea unui pachet de acțiuni de 26,6959% din acțiunile deținute de stat, prin licitație publică cu strigare.

Ministerul Transporturilor propune la CN Aeroporturi București și la CNAPM Constanța majorare de capital social prin emiterea de noi acțiuni reprezentând 20-25% din capitalul social al fiecărei companii și vânzarea acestora prin BVB.

În cazul SN CFR Marfă SA, ministerul propune stabilirea pachetului de acțiuni care va fi vândut și a metodei de privatizare pe baza fundamentărilor transmise de consultantul de privatizare. Guvernul a aprobat în data de 15 iunie 2016 un plan de acțiune pentru restructurarea companiei, urmată de demararea procesului de privatizare începând cu trimestrul I 2018. Astfel, după implementarea programului de restructurare, programat a se derula în cursul anului 2017, și emiterea de către consultantul ce va fi selectat de CFR Marfă a opiniilor și concluziilor vizând rezultatul aplicării măsurilor de restructurare strategică, se preconizează modificarea/actualizarea strategiei de privatizare aprobată prin HG nr. 46/2013 cu obținerea tuturor avizelor necesare inclusiv de la CSAT și Consiliul Concurenței.

Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri propune la Sanevit 2003 SA Arad vânzarea pachetului de acțiuni deținut 100% de stat, prin licitație cu strigare.

Procesul de vânzare de acțiuni a fost inițiat în anul 2015, iar în luna aprilie 2016 a fost reluat, prin publicarea unei noi oferte de vânzare, cu termen de depunere a ofertelor mai 2016, neprezentându-se niciun ofertant până la acea dată. Societatea are o situație economico — financiară dificilă, activitatea de producție fiind oprită din anul 2013.

În ceea ce privește Societatea Națională a Sării — Salrom, având în vedere faptul că Fondul Proprietatea și-a manifestat intenția de listare a unui pachet de acțiuni din participația deținută la această societate, ministerul a elaborat o analiză sintetică privind o potențială listare a societății pe Bursa de Valori București, precum și demersurile necesare a fi efectuate în acest sens.

„Menționăm că societatea are un capital social de 40.936.410 lei, din care statul român, prin MECRMA, deține 51%, iar Fondul Proprietatea 49%. Se subliniază faptul că orice operațiune de listare a acțiunilor societății se va realiza cu condiția păstrării de către acționarul, statul român, a pachetului majoritar, respectiv o participație de minimum 51% la capitalul social al Societății Naționale a Sării SA. Totodată, se are în vedere consolidarea poziției statului ca acționar, prin preluarea direct de la Fondul Proprietatea a pachetului de acțiuni, prin cesiunea (totală sau parțială) a acestuia. Pentru consolidarea poziției statului ca acționar majoritar, în varianta în care se optează pentru listare, se impune clarificarea unor aspecte de ordin legislativ prin amendarea sau elaborarea unor acte normative, inclusiv exprimarea intenției ferme de vânzare de către Fondul Proprietatea a pachetului de acțiuni, inclusiv specificarea dimensiunii pachetului de acțiuni”, se precizează în memorandum.

Agenția Domeniilor Statului propune vânzarea unor pachete minoritare de acțiuni pentru 22 de societăți aflate în portofoliu prin licitație publică cu strigare și prin negociere directă, ponderea deținută de stat în capitalul social al acestora fiind cuprinsă între 0,0005% și 36,000%.

Memorandumul semnalează că, potrivit prevederilor Legii 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, instituțiile publice implicate aveau obligația să inițieze procedurile legale necesare pentru derularea de oferte publice inițiale sau secundare de vânzare pentru pachete de acțiuni de minimum 5% din acțiunile deținute la unele societăți, cu termen de finalizare 31 decembrie 2014.

Până în prezent, la unele societăți, procedura prevăzută mai sus nu a fost demarată (ex. Societatea Națională a Sării SA), iar la altele nu a fost finalizată (CN Aeroporturi București SA, CNAPM SA Constanța).

Documentul mai menționează că listarea unor pachete de acțiuni deținute de stat la întreprinderile publice conduce la eficientizarea lor operațională, îmbunătățirea capitalizării, creșterea transparenței și a guvernanței corporative, iar diminuarea participațiilor deținute de stat la întreprinderile publice nu mai este impusă de nevoia creșterii veniturilor publice unde situația s-a ameliorat.

În acest context, sumele obținute din vânzarea acțiunilor după listare pot fi utilizate la finanțarea proiectelor de investiții ale întreprinderilor publice, în cazul majorării capitalului social prin emiterea de noi acțiuni sau pentru diminuarea datoriei publice sau constituirea de fonduri naționale de investiții, în cazul vânzării acțiunilor deținute.

În prezent, opt societăți cu capital majoritar de stat sunt listate pe o piață principală reglementată, listarea acestora începând în anul 1997 și continuând până în prezent, și anume: Antibiotice, Conpet, Oil Terminal, Transelectrica, Transgaz, Nuclearelectrica, Romgaz, IAR etc.

Sumele obținute din procesul de privatizare constituie disponibilități aflate în conturile Ministerului Finanțelor Publice deschise la Banca Națională a României. Soldul operativ la data de 14 iulie 2016 al disponibilităților din venituri din privatizare este de 1,302 miliarde lei, iar în valută este de 186.000 dolari și 1,504 milioane euro.

Dacă până în anul 2006 veniturile din privatizare s-au utilizat pentru răscumpărarea datoriei publice interne, odată cu aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2006 privind înființarea Fondului Național de Dezvoltare (FND), aceste venituri se virează de către instituțiile publice implicate în privatizare în contul curent general al Trezoreriei statului în lei și în contul de valută al Ministerului Finanțelor Publice.

Sumele din FND se repartizează unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat și ai bugetelor locale, cu suplimentarea bugetelor acestor ordonatori de credite, numai pe bază de hotărâri ale Guvernului.

Deși a fost creat un cadru specific prin înființarea FND în scopul evidențierii și creșterii transparenței în utilizarea resurselor financiare provenite din procesul de privatizare, veniturile din privatizare sunt angajate și prin alte acte normative în vigoare.

Banca Mondială a realizat în februarie 2015 o analiză („Alternative de îmbunătățire a managementului sumelor obținute din procesul de privatizare” — lucrare elaborată de către Ekaterina Gratcheva, Gabirle Petre și Patrick Saner, WB Treasury) a cadrului legal și instituțional aferent administrării acestor lichidități analizând totodată câteva opțiuni care ar putea fi urmate.

Opțiunile prezentate în analiza Băncii Mondiale au la bază decizia de asigurare a unui cadru de guvernanță foarte clară a acestor fonduri, cu definirea unor obiective clare care să asigure predictibilitate și transparență în administrare, prin delegarea de responsabilități către instituția care urmează să administreze disponibilitățile.

Astfel, o concluzie care s-ar putea trage din cele menționate mai sus este că atât guvernanța, cât și eficiența administrării sumelor provenite din privatizare ar putea fi îmbunătățite, fiind însă necesară o decizie în acest sens, avându-se în vedere implicațiile asupra aplicării/implementării diferitelor acte normative care stabilesc diverse destinații pentru fondurile obținute din privatizare.