Președintele Consiliului Național al Rectorilor, Sorin Câmpeanu, a anunțat că reuniunea CNR, care se desfășoară la Târgu Mureș până duminică, se va finaliza cu o rezoluție în care vor figura trei probleme majore, cum ar fi lipsa de reglementare coerentă, cele de ordin financiar și deficitul de imagine, el arătând că problema plagiatului trebuie rezolvată.

‘Din ceea ce a reieșit din Biroul Permanent al CNR a fost agreată ideea structurării problemelor din învățământul superior din România pe trei categorii: provocări generate de lipsa de reglementare coerentă, provocări generate de deficitul de imagine și provocări generate de deficitul financiar. Ordinea nu e întâmplătoare (…) Din păcate, se înscriu la opinie cei care scot în evidență lucrurile rele. Problema plagiatului trebuie rezolvată. Haideți să ne gândim câți sunt afectați de această problemă. Au fost 67.000 de titluri de doctor eliberate în perioada 1990-2016. Problema a fost semnalată la 2, 5, 10, 20, 50, 60 de cazuri din 67.000, unu la mie. Coroborat cu cei care intră pe porțile unei universități, câți ajung să urmeze studii doctorale și să le finalizeze? Unu la sută. Deci cu alte cuvinte, dacă ne raportăm la cei care intră în sistemul de învățământ universitar, 1% ajung să finalizeze doctoratul, 1 la mie din cei 1% ajung să aibă probleme, adică 1 la 100.000, de ce oare nu ne gândim la ce imagine aruncăm pe cei 99.999? Sunt lucruri care trebuie spuse’, a arătat Sorin Câmpeanu.

Președintele CNR a mai subliniat că în ciuda resurselor materiale reduse care sunt alocate studenților din România, absolvenții români câștigă competiția de cele mai multe ori în fața unor absolvenți din universități din afară în care s-a investit de câteva ori mai mult. Acesta a subliniat că dacă cei care critică s-ar raporta la ce resurse se alocă învățământului universitar românesc, ‘s-ar putea să nu avem o imagine atât de defectuoasă a învățământului din România’.

Potrivit lui Sorin Câmpeanu, în rezoluția CNR de la Târgu Mureș vor fi enumerate provocările generate de lipsa unei reglementări coerente.

‘Sunt pe tapet lucruri stringente și responsabilitatea este imensă pe umerii Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, spun ca unul care a trecut pe acolo, mărturisesc sincer că nu mi-aș dori să fiu acum în această poziție pentru că sunt foarte multe de rezolvat, unele adunate din spate, de-a lungul anilor, rămase nerezolvate, altele adunate recent și în mod firesc se așteaptă soluții. Clasificarea universităților, care a expirat în 2015, asupra cărora am agreat cu toții că este nu numai o obligație legală, dar și un lucru necesar și corect — avem și o rezoluție în acest sens. Evaluarea școlilor doctorale, în absența căreia am ajuns într-o situație extrem de neconvenabilă în care singura soluție care a putut fi identificată este, în opinia mea, foarte neconvenabilă pentru că cele 214 școli doctorale din România sunt autorizate provizoriu ca și cum s-ar fi născut ieri, ele sunt cumva degradate. Nu s-a identificat până acum o soluție mai bună (…) Orice susținere de teză doctorală va putea fi ușor atacată’, a spus Câmpeanu.

Președintele CNR a arătat că în rezoluție mai există propunerea ca până în 2020 educația din România să primească 6% din Produsul Intern Brut prin patru creșteri succesive anuale.

‘Asta ar însemna un buget de 4,2% din PIB în 2017, urmând ca în următoarele creșteri să ajungem la 6%. Ar însemna dublarea în valoare absolută a sumelor alocate educației, de la 6 miliarde de euro în acest an, la 12 miliarde de euro cât ar fi PIB-ul estimat în 2020. Este o cifră nobilă și cred că ar putea fi realizată’, a arătat Sorin Câmpeanu.

CNR de la Târgu Mureș i-a avut ca invitați, printre alții, pe Mircea Dumitru, Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice, precum și pe consilierul prezidențial Ligia Deca.

Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș împreună cu Universitatea ‘Petru Maior’ și cu Universitatea de Arte organizează reuniunea Consiliului Național al Rectorilor (CNR), în perioada 7-9 octombrie.

AGERPRES